Amnistia fiscală, bună sau rea? Cine sunt principalii beneficiari

Amnistia fiscală, bună sau rea? Cine sunt principalii beneficiari

Robert Negoiţă este „cap de listă” în topul datornicilor la stat care ar putea fi salvaţi prin aministia fiscală FOTO Inquam Photos

Guvernul va adopta în acest an măsura privind amnistia fiscală, care ar urma să se aplice celor care erau datori la 31 decembrie 2017, însuşi ministrul Finanţelor recunoscând că statul nu este în stare să recupereze mare parte din bani. Printre cei mai mari datornici se regăsesc oameni precum primarul sectorului 3 din Capitală, Robert Negoiţă, sau mari companii de stat. Specialiştii explică în ce condiţii ar fi bună o amnistie.

Ştiri pe aceeaşi temă

La începutul lunii iulie, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat că Ministerul lucrează la un mecanism de amnistie fiscală, gândit ca un stimulent pentru economia românească. Darius Vâlcov, consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului Viorica Dăncilă, a declarat, luni seară, la Antena 3, că măsura amnistiei fiscale este prevăzută în programul de guvernare şi include ştergerea datoriilor unor companii. El a vorbit despre aceasta drept un „moment zero în anul centenar”.

Teodorovici a confirmat, marţi seară, că Guvernul va adopta măsura în acest an, deoarece doar 17 miliarde de lei pot fi recuperate din datoria totală de 100 de miliarde de lei, pe care o au companiile şi persoanele fizice către stat. „Undeva la 3 miliarde ar fi suma aferentă persoanelor fizice, restul sunt companiile, fie de stat, fie private”, a completat el.

Ministrul a precizat că va discuta, analiza şi propune un mecanism foarte clar, cu informarea Comisiei Europene. „Dacă totul este în regulă”, adică în cazul în care nu vor exista obiecţii din partea CE, Guvernul va lua o astfel de decizie.

Cei mai mari datornici

Pe site-ul ANAF există o listă care cuprinde 11.131 datornici persoane fizice. Printre acestea se numără şi persoane cu nume sonore, foarte cunoscute publicului larg datorită funcţiilor deţinute ori a faptelor pentru care au fost cercetate penal. „Cap de listă” este Robert Negoiţă (PSD) – primarul sectorul 3 – cu obligaţii totale restante la bugetul de stat de 238,4 milioane de lei. Cunoscutul om de afaceri Cristian Ţănţăreanu are de plătit bugetului de stat suma de 6,36 milioane de lei şi în contul contribuţiilor pentru sănătate încă 167.708 lei. Fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, cunoscut pentru afacerile sale cu marmură şi cu borduri, are de plătit bugetului de stat 14.200 lei, iar soţia sa, Mioriţa, 194.360 lei. Acestor datorii li se adaugă şi contribuţiile pentru sănătate, care ajung în cazul fostului edil la suma de 3.280 lei, iar în cel al soţiei la 749 lei.

Şi fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie are de dat bani statului, dar „numai” 139.339 lei în contul bugetului de stat.În ceea ce-l priveşte pe Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, acesta are o datorie către bugetul de stat în valoare de 238.162 lei, iar la contribuţiile de sănătate de 10.127 lei.

Pe de altă parte, în lista neagră a companiilor, inclusiv cele de stat, şi firmelor private, publicată la 30 septembrie 2017, figurează doar primele 500 de societăţi, ale căror datorii cumulate sunt de 13,3 miliarde de lei. Două companii de stat conduc topul datoriilor. Este vorba de Electrocentrale Bucureşti, cu o datorie de peste 800 de milioane de lei, urmată de Complexul Energetic Hunedoara, unde statul este acţionar majoritar, cu 735 de milioane de lei. Devenită celebră datorită relaţiilor cu Liviu Dragnea, compania TelDrum SA din Teleorman figurează cu datorii de 3,3 milioane de lei.

Amnistia, bună sau rea?

Părerile privind utilitatea unei amnistii sunt împărţite printre specialişti. Unii cred că acest lucru îi va încuraja pe contribuabili să nu îşi mai plătească taxele, iar alţii susţin ideea, dar în altă formă, incluzând un mecanism de pedepsire a celor care continuă să fie rău-platnici după un anumit „moment zero”.

Pe de o parte, senatorul PNL Florin Cîţu susţine că astfel Guvernul „îi anunţă pe toţi evazioniştii să stea liniştiţi pentru că le vor şterge datoriile”. Acelaşi avertisment l-a lansat şi Fondul Monetar Internaţional, care arată că pe termen lung, efectele unei amnistii fiscale vor fi dezastruoase, fiind foarte posibil ca oamenii să nu-şi mai plătească taxele şi impozitele, ştiind că oricum vor fi iertaţi. „De exemplu, dacă cetăţenii se aşteaptă la un nou program de amnistie fiscală ei vor înceta să mai achite taxele, în speranţa că viitorul program în va ierta. Şi, de cele mai multe ori, asemenea aşteptări se auto-îndeplinesc”, arată studii publicate de FMI, citate de Hotnews.

Pe de altă parte, există şi susţinători ai unui „moment zero”, dar nu neapărat în ideea unei amnistii fiscale. Consultantul fiscal Gabriel Biriş arată că susţine cu tărie un „moment zero”, dar făcut cu onestitate. „Punem totul pe masă, facem ordine, plătim ce am «uitat» să plătim, ne achităm datoriile şi mergem mai departe. Dacă însă se repetă, statul te arde!”, explică el.

Însă şi Biriş avertizează că, în aceste momente, amnistia fiscală este folosită pentru a „şpăgui” contribuabilii în ideea că va fi mai uşor acceptată o amnistie în penal şi că o astfel de măsura distruge capacitatea de colectare, urmând să fie din ce în ce mai mulţi oameni care nu vor mai plăti ce au de plătit.

Claudiu Vrînceanu, consultant de business şi fost secretar de stat, susţine că „este inadmisibil ca firmele româneşti, coloană vertebrală a economiei locale, să fie folosite ca scut, perdea de fum şi argument în lupta condamnaţilor pentru propria graţiere”. „Lăsaţi-i în pace pe antreprenori şi pe investitori. Respectaţi contribuabilii oneşti”, spune el, despre ideea unei amnistii fiscale.

Amnistie s-a mai făcut, dar parţială

În urmă cu 3 ani, Guvernul a scutit şi persoanele fizice, pe lângă firme, de la plata penalităţilor stabilite pentru întârzierea la achitarea datoriilor către bugetul de stat, precum cele provenite din închirierea unor imobile sau din drepturi de autor, şi a renunţat şi la o parte din dobânzile aplicate.

Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă companiile care înregistrau la 30 septembrie 2015 datorii la bugetul de stat urmau să fie scutite de penalităţile de întârziere aferente dacă achitau până la 31 martie 2016 obligaţiile principale de plată, iar până la 30 iunie dobânzile aferente.

Astfel, penalităţile de întârziere aplicate pentru datoriile înregistrate urmau să fie anulate dacă firmele îndeplinesc o serie de condiţii, printre care stingerea, până la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală, a eventualelor dobânzi calculate până la data achitării obligaţiilor de plată principale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările