Şantaj electoral. Dragnea promite pensii mai mari, cu condiţia ca PSD sa câştige alegerile viitoare. Cele mai importante modificări la legea pensiilor

Şantaj electoral. Dragnea promite pensii mai mari, cu condiţia ca PSD sa câştige alegerile viitoare. Cele mai importante modificări la legea pensiilor

FOTO Inquam

Promisiunile legate de majorarea pensiilor pot fi onorate abia din 2021, după cum este prevăzut în noua lege a pensiilor, abia supusă dezbaterii publice. Adică după ce se vor fi consumat alegerile europarlamentare (mai 2019), cele prezidenţiale (noiembrie 2019) şi cele parlamentare (toamna anului 2020).

Ştiri pe aceeaşi temă

Promisiunile Guvernul privind un trai mai bun se pot concretiza abia peste trei ani, după cum este clar menţionat în proiectul noii legi a pensiilor, adică ulterior alegerilor privind Preşedinţia şi Parlamentul. Cu alte cuvinte, în cazul în care nu vor câştiga alegerile, PSD va putea spune că nu a fost lăsat să-şi pună planul în aplicare.
 
Pe de altă parte, aplicarea acestei legi, vehement combătută de economişti doar pe baza declaraţiilor făcute de Liviu Dragnea şi Olguţa Vasilescu, ar putea fi împiedicată nu de opoziţie, aşa cum s-ar crede, ci de deficitul bugetar care ar urca la cote astronomice.
 
Ce promite Guvernul electoratului? Un trai mai bun, dat de majorarea pensiilor, de cumularea pensiei cu salariul, de cumularea a două pensii, una de urmaş cu cea proprie, reducerea stagiului de cotizare pentru „mamele eroine” cu peste trei copii şi cei care au muncit în condiţii speciale.
 
Proiectul de lege, care se va aplica din septembrie 2021, prevede printre altele şi recalcularea pensiilor actuale, stabilirea studiilor de masterat şi doctorat ca vechime în muncă şi stabilirea unui singur tip de pensie anticipată.

Iată doar câteva puncte importante din noul proiect al legii pensiilor:
 
1. Cei care cotizează la Pilonul II sunt penalizaţi. Administratorii fondurilor de pensii private vor plăti cotizaţie la stat. Concret, noua lege a pensiilor prevede că punctajul asiguratului care contribuie şi la Pilonul II reprezintă raportul dintre: contribuţia la stat (25%) din care se scade contribuţia la pilonul II, totul împărţit la şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale.

Pe de altă parte, toate contribuţiile legate de pensii, inclusiv cele destinate Pilonului II vor fi virate la Casa Naţională de Pensii, care va reţine un comision de 0,5% din întreaga sumă administrată lunar de Pilonul II şi va vira cu întârziere de o lună banii administratorilor de pensii private.
 
2. Pensiile aflate în plată vor fi recalculate, Guvernul promiţând că unele vor creşte, iar în cazul celor care vor scădea, pensionarul putând opta pentru completarea acesteia cu ajutorul social.
 
3. Studiile de masterat şi cele de doctorat vor fi luate în calcul la vechimea necesară pensionării. În prezent, numai studiile de licenţă sunt considerate vechime în muncă.
 
4. Femeile care au născut cel puţin trei copii, pe care i-au crescut până când au împlinit 16 ani, se vor pensiona mai devreme cu şase ani. De la patru copii în sus, la reducerea de şase ani se va mai adauga câte un an pentru fiecare copil.
 
5. Pensia anticipată parţial poate fi obţinută doar cu penalizări la cuantumul pensiei. Noua lege a pensiilor va reglementa o singură pensie anticipată.
 
6. Plata retroactivă a contribuţiilor pentru pensii. Dacă în prezent plăţile se pot face în urmă pentru cinci ani consecutivi, în viitor se vor putea alege perioade precise din orice an anterior. Totodată, această posibilitate va fi permamentă, nu temporară, cum este acum.
 
7. Pensionarul este definit ca persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare.
 
8. Pensia minimă. Din 2021, pentru pensionarii cu vechime în muncă cuprinsă între 10-15 ani, cuantumul pensiei minime reprezintă 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime mai mare de 10 ani se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. 
Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiţia de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizaţie socială şi fac obiectul unei alte legi. 
 
9. Pensia de urmaş se poate cumula cu propria pensie. Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Se introduce o nouă prestaţie şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, şi reprezintă 25% din pensia soţului decedat. 

Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie, doar dacă soţul supravieţuitor are stagiul complet de cotizare; are vârsta standard de pensionare; nu s-a recăsătorit; durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani, iar suma totală încasată să nu depăşească 80% din salariul minim brut pe economie. 
 
10. Persoanele care se vor pensiona mai repede. Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, dacă au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă sau au fost încadrate în condiţii speciale. Vârsta standard de pensionare se reduce cu 10 ani după 20 de ani de muncă.
 
11. Pensia de invaliditate. Se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale şi a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activităţi. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată. 
 
12. Noua formulă de calcul. Referitor la formula de calcul a pensiilor, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea Numărului Total de Puncte cu Valoarea Punctului de Referinţă. 
 
Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie. 
 
Valoarea Punctului de Referinţă (VPR) va fi de 75 de lei în anul 2021. VPR a fost determinat prin împărţirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor. 


 
 
citeste totul despre: