Aurul, un "activ de refugiu"

Gramul de aur, care costa 28,2986 RON la jumătatea lui septembrie 2001, valora, la jumătatea lui septembrie 2006, nu mai puţin de 51,8787 RON. O creştere cu 83,32% în cinci ani. Aceasta în

Gramul de aur, care costa 28,2986 RON la jumătatea lui septembrie 2001, valora, la jumătatea lui septembrie 2006, nu mai puţin de 51,8787 RON. O creştere cu 83,32% în cinci ani. Aceasta în condiţiile în care, comparativ cu cotaţiile din 2001, moneda unică europeană a înregistrat, pe piaţa valutară românească, o apreciere cu aproape 25%, iar dolarul - o scădere cu 8,24%.
Analiştii nu se aşteaptă la o inversare a trendului. Creşterea este susţinută mai ales de explozia cererii mondiale pentru metalul preţios. Cele 2.500 de tone extrase anual nu sunt suficiente pentru a acoperi, pe de o parte, cererea Chinei, care aflată în plină expansiune economică - importă containere de aur în special pentru componente electronice, iar pe de altă parte, solicitările Indiei, aflată în plină dezvoltare a industriei giuvaerurilor. "Investiţia în aur poate fi una rentabilă, cu condiţia să fii foarte bine informat. Trebuie să distingem însă între plasamentul-tezaurizare (când, în loc să păstreze banii în bancă sau în casă, investitorul preferă să cumpere aur, ceea ce reprezintă o investiţie mult mai sigură) şi plasamentul efectuat în scopul obţinerii unui profit. În cazul din urmă, este vorba de operaţiuni cu aur, care pot deveni rentabile numai când investitorul cumpără ieftin şi vinde scump", explică Mihail Pacioianu, preşedintele Federaţiei Patronale a Metalelor Preţioase şi Semipreţioase.
O plasă de siguranţă: "mărfurile" din aur
Aurul a fost întotdeauna considerat un activ "de refugiu", spune Liviu Moldovan, de la compania WBS Holding. Practic, regulile de Portfolio Management şi Asset Allocation (construirea portofoliului) impun de multe ori şi protecţia portofoliului deja existent. "Cumpărarea de commodities (n. red. - mărfuri) poate fi uneori o plasă de siguranţă în caz de turbulenţe în pieţele internaţionale de capital.
Când aurul are o cotaţie scăzută, se reduce şi costul acestei protecţii şi, din această cauză, poate fi uneori considerat un plasament extrem de eficient", susţine Moldovan. Dar investiţia în "aurul fizic" (lingouri, monede sau bijuterii) nu reprezintă unica posibilitate. Dacă sunteţi tentaţi să plasaţi o parte din bani în aur, aveţi de ales, pe lângă această variantă, între acţiuni ale minelor de aur, certificate, fonduri aurifere sau pariuri speculative pe internet. "şi pentru români, variantele de investiţii sunt multiple, ţinând cont că avem acces total la pieţele internaţionale", spune Matei Păun, analist financiar. În primul rând, investitorul trebuie să îşi deschidă un cont la o casă de brokeraj care oferă servicii de acest gen, posibilitate care există deja şi în România. Suma minimă pentru deschiderea unui cont este de 5.000 USD. "În ţara noastră, foarte puţini accesează această piaţă, pentru că nu ştiu cum să o abordeze", apreciază Păun.
Cei care cumpără acţiuni la societăţile de extracţie a aurului trebuie să ţină cont de faptul că evoluţia titlurilor nu depinde doar de cotaţiile unciei de aur, ci şi de costurile de producţie, legate mai ales de preţul materiilor prime necesare: benzină, oţel, ciment. Din aceste motive, analiştii consideră că fondurile aurifere sunt cea mai bună variantă. "Orice investiţie implică atât un profit potenţial, cât şi o pierdere potenţială. Pentru investiţiile de acest gen, ambele sunt mai mari decât la cele clasice (depozite sau certificate de trezorerie)", explică Liviu Moldovan.