Analiză: Pandemia a lovit economia UE ca un meteorit. Al doilea trimestru va mult mai rău. Cum se prezintă România

Pandemia a lovit „ca un meteorit zona euro”, în ptimul trimestru înregistrându-se cea mai severă scădere trimestrială, respectiv cea mai gravă recesiunea de la al Doilea Război Mondial. Lucrurile se vor prezenta mult mai rîu în cel de-al doilea trimestru, spun economiştii.

„Criza COVID-19 a lovit zona Euro ca un meteorit. Conform unei estimări preliminare a Eurostat, Produsul Intern Brut (PIB) al  zonei Euro a scăzut cu 3,6% în primele trei luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019 – cea mai mare scădere din istorie. Prin comparaţie, în trimestrul unu (T1) din  2009, la apogeul marii crize financiare, PIB-ul zonei Euro scăzuse doar cu 3,1% faţă de T1 2008”, arată economiştii Euler Hermes. 

Potrivit acestora, cifrele PIB la nivel de ţară confirmă faptul că socul economic  a fost extins în toată regiunea, fără ca vreo economie să îl poată evita: in Italia scădere cu  4,7%, Franţa cu 5,8%, Spania cu 5,2%, acestea fiind şi ţările cel mai grav afectate, dar şi cele din Belgia (-3,9%) sau Austria (-2,5%) s-au dovedit dramatice.  

Primul trimetru este doar vârful icebergului, al doilea va fi MULT mai rău

Dacă datele din T1  dau emoţii,  ce ne aşteaptă în T2 este si mai sever. Ne aşteptăm să avem o scădere din două cifre a PIB-ului între lunile aprilie şi iunie, în jurul a -17% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Practic, măsurile de restricţie au fost adoptate în majoritatea ţărilor din zona Euro de abia la mijlocul lunii martie, efectele începând să se resimtă pentru o luna întreagă  din aprilie, lună în care ne aşteptăm să vedem o contracţie a activităţii economice cu 30%-40% faţă de normalul perioadei.

„Deşi începem să vedem luminiţa de la capătul tunelului – economiile arată semne timide de revenire pe măsură ce  restricţiile sunt ridicate începând cu luna mai – o întoarcere rapidă la stilul de viaţă pe care îl aveam înaintea pandemiei este foarte putin probabilă. 

Până la urmă, ne aşteptăm ca investiţiile şi consumul să fie la niveluri scăzute în perioada post-criză până la găsirea unui vacin deoarece (1) unele măsuri restrictive vor rămâne active (mai ales cele privitoare la adunările mari de persoane şi călătorii, sugerând faptul că  sectoarele aferente nu îşi vor relua complet activitatea în 2020) , (2) consumatorii vor rămâne precauţi în perioada iniţială a relaxarilor (de exemplu, nu vom merge cu toţii la cinema chiar din luna mai), (3) va dura un timp pentru ca lucrătorii care au fost concediaţi sau cărora li s-a redus programul de lucru să fie readuşi complet în câmpul muncii, lucru care va restricţiona  consumul, (4) cererea externă ar putea rămâne diminuata pe termen scurt deoarece nu toate statele relaxează restricţiile în acelaşi timp, astfel că investiţiile vor fi şi ele cel puţin reduse”, susţin economiştii Euler Hermes.

Ce se va întâmpla în România

În cazul României, deşi datele statistice agregate pentru evoluţia PIB-ului în primul trimestru al 2020 nu sunt încă disponibile, putem evidenţia câteva aspecte relevante din datele secvenţiale pentru anumite sectoare.

Creşterile din primul trimestru pentru sectorul comerţului cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) de 9.4% serie brută, respectiv 7.5% ajutat în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate par surprinzătoare. 

Totuşi, ele sunt datorate într-o măsură mai mare evoluţiei din primele două luni ale anului dar mai ales segmentului de produse alimentare, băuturi şi tutun (+14,6% serie brută, respectiv 12.5% ajustat) care a continuat într-o creştere susţinută şi în luna Martie (+17.4% în serie brută). De altfel, cum era şi de aşteptat în condiţiile instituirii stării de urgenţă, segmentul a fost unul din puţinele care s-a menţinut pe o pantă ascendentă şi a susţinut întregul sector al comerţului cu amănuntul în zona pozitivă (+3.9% în serie brută). 

Similar involuţiilor din statele europene menţionate, scăderile însemnate din luna Martie (serie brută) faţă de perioada similară a anului precedent pentru alte segmente (daca ne limităm doar la comerţul cu amănuntul) de -8.3% pentru carburanţi, respectiv -1.6% pentru produsele nealimentare sunt doar vârful iceberg-ului.

“Magnitudinea scăderilor în perioada aprilie-mai pe diferite segmente ne aşteptăm să fie de ordinul a două cifre şi mai ales în luna Aprilie când restricţiile au acoperit toată perioada, iar eventuala relaxare din a doua parte a lunii mai va fi cel puţin graduală. 

Chiar şi consumul de bunuri alimentare, băuturi ar putea să-şi vadă încetinită creşterea dacă ţinem cont de supra-stocajul din primele săptămâni după instituirea stării de urgenţă şi nu va mai putea compensa căderea consumului de produse nealimentare (probabil de peste 30%). Deşi cu o pondere mai redusă, sectoarele cele mai afectate precum turismul şi segmentele aferente de transport şi ospitalitate ar putea să înregistreze scăderi de peste 50%. 

Supra-stocarea pare că a influenţat cifrele mai bune pentru luna martie şi din alte domenii cum ar fi construcţiile şi segmentele aferente ale materialelor de construcţii, însă din luna aprilie ne aşteptăm la scăderi în majoritatea sectoarelor, investiţiile urmând panta descendentă a consumului cel puţin şi în al doilea trimestru.

Prin urmare, deşi performanţa PIB din primul trimestru ar putea fi superioară mai multor state din zona EURO bazată în principal pe inerţia unui consum în creştere, din trimestrul doi scăderile ar trebui să intre pe un făgaş similar.

În acest context, o predicţie bugetară (chiar şi revizuită) de scădere a PIB cu doar -1.9% pentru anul 2020 pare destul de optimistă. Ne aşteptăm la o reducere de 5.5-6% a PIB în condiţiile unei recuperări parţiale în ultimele două trimestre şi o revenire pe panta ascendentă în 2021, în jurul a +6%.

Desigur, gradul de concretizare al celor două predicţii rămâne destul de volatil şi depinde foarte mult atât de felul cum evoluează criza sanitară cât şi de tratamentul aplicat economiei – incluzând atât succesul implementării măsurilor de protecţie anunţate de guvern şi a strategiilor de criză implementate la nivelul companiilor, cât şi de revigorarea sentimentului consumatorilor individuali.”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA - Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

Zona Euro şi-ar putea reveni abia la jumătatea anului 2021 

Astfel, abia spre mijlocul anului 2021 este posibil ca zona Euro să revină la un nivel al PIB-ului de dinainte de apariţia COVID-19.

În unele state, mai ales cele care au o pondere însemnată a veniturilor din servicii şi turism, procesul de recuperare este posibil să depăşească mijlocul anului 2021 intrucat sectoarele mentionate ar putea suferi pierderi pe perioade mai indelungate. Considerând  că nu vor mai exista si alte ajutoare fiscale substanţiale pentru a reporni activitatea economica, zona Euro pare că se va contracta cu 9.3% in 2020. Revenirea estimată pentru 2021, de +9.3%, se bazează pe descoperirea şi distribuirea pe scară largă a unui vaccin ce ar permite revenirea la normalitate. 

În Franţa, PIB-ul a scăzut cu 5,8% in primul trimestru, destul de aproape de estimarea de -6,1% realizată de noi, dar cu mult peste aşteptările generale situate undeva la  -4%. Aceasta este cea mai mare scădere din istoria raportărilor trimestriale, iniţiată în 1949. Această scădere a fost mult mai puternică decât cea înregistrată în Q1 2009 (-1,6%) sau cea din Q2 1968 (-5,3%), episoade recente de recesiune .

Scăderea consumului în rândul gospodăriilor cu 6,1% a fost puţin mai moderată decât ne-am  aşteptat, în timp ce scăderea dramatică a investiţiilor (-11,8%) a fost cu mult peste orice prognostic. Exporturile au săzut drastic (-6,5%), în timp ce importurile au fost mai puţin afectate înregistrând o scădere de -5,9%. Aşa cum era de aşteptat, companiile au făcut stocuri, conduse de şocul intern şi extern fără precedent (+ 0,9 pp), întrucât toată activitatea neesenţială a încetat din cauza restricţiilor impuse. Între timp, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu -2,4% în primul trimestru, deoarece închiderea oficiilor administraţiei publice a avut un impact pozitiv asupra cheltuielilor.

Privind înainte, ne aşteptăm ca PIB-ul să sufere o contracţie masivă de -16% în al doilea trimestru al anului comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019 deoarece activitatea economică va fi cu aproximativ  30% mai mică decât în mod normal din cauza restricţiilor ce vor fi active până cel mai devreme pe 11 mai. Estimăm o scădere a PIB-ului de-a lungul întregului an pâna la -8,9% deoarece se întrevede doar o revenire foarte graduală in timpul perioadei de relaxare a restricţiilor , care ne aşteptăm că va dura între trei şi patru luni.

Estimăm ca activitatea de producţie şi construcţii să se reia mai repede şi să atingă nivelurile de dinainte de criză la sfârşitul anului, în timp ce serviciile ar rămâne la un nivel mai scăzut  până în trimestrul doi al anului 2021, în absenţa unui tratament sau a unui vaccin. În ceea ce priveşte cererea internă, atât cheltuielile de consum  (-13,1%), cât şi cele de investiţii  (-13,1%) se vor contracta sever într-un mediu predominat de incertitudine. Exporturile nete ar trebui să fie pozitive  (+1%) în 2020, în detrimentul importurilor care s-ar   reduce (-13,3%)  mai mult decât exporturile (-10,6%).. Modificarea stocurilor este de aşteptat să fie uşor negativă (-0,8%), reflectând intentiile de de-stocare ale companiilor care doresc să îşi îmbunătăţească fluxurile  de numerar la ieşirea din criză, menţinând presiunile deflaţioniste la niveluri ridicate. Riscurile pentru scenariul nostru de bază (recuperarea în formă de U şi o revenire a creşterii PIB de + 9,6% în 2021) rămân, deocamdată in zona de scadere.

În Italia, scăderea in termeni reali a PIB cu 4,7% faţă de primul trimestru al anului 2019 a fost clar mai redusă  decât estimările generale de -5,4%. Asta înseamnă că, în ciuda magnitudinii crizei sanitare, a măsurilor dure de restricţionare şi a concentrării regionale a pandemiei în zona de nord a ţării, Italia a suferit un declin economic mai puţin pronunţat decât Franţa.

Cu toate acestea, considerăm că există mult spaţiu pentru revizuiri negative ale acestor cifre în următoarele luni. Cifrele despre şomaj aferente lunii martie, date de curând publicităţii, (scădere de la 9,7% la 8,4%) deja arată anumite deficienţe de raportare a datelor în perioada pandemiei. 

Deşi Guvernul a implementat o eliminare a restricţiilor graduală ce va începe din data de 4 mai, activitatea economică este  probabil sa se deterioreze  mult mai mult în trimestrul al doilea, când declinul investiţiilor şi pierderea veniturilor din turism vor avea un impact mult mai puternic (cel puţin -16% faţă de Q2 2019). Abia din a doua jumătate a anului vom putea vedea o revenire treptată la activitatea economică normală.

Oricum, PIB-ul real va scădea cel mai probabil cu 11,4%, cea mai severă  recesiune de după Al Doilea Război Mondial. Chiar şi cu o puternică revenire în 2021 (estimata la +11%), PIB-ul real al Italiei va fi, cel mai probabil, cu 3% mai scăzut decât cel dinaintea crizei generate de COVID-19. 

Conform datelor preliminare, PIB-ul Spaniei a suferit o scădere de -5,2% în trimestrul unu al 2020 faţă de aceeaşi perioada a anului 2019, după ce în ultimul trimestru al anului trecut crescuse cu 0,4% faţă de perioada similara din anul anterior. În termeni anuali, PIB-ul Spaniei a scăzut cu 4,1% după ce în 2019 înregistrase o creştere de 1,8%. Institutul Naţional de Statistică a folosit numărul de ore lucrate, care a scăzut cu 5% in trimestrul unu, pentru a ajuta în estimarea nivelului de activitate economică pentru luna martie.

Scăderea PIB-ului este cauzată, în mare parte, de cererea internă care a dislocat  5,3 pp din creştere, în timp ce scăderea exporturilor a fost urmata aproape perfect de o diminuare a importurilor. Din perspectiva sectoarelor de activitate, construcţiile au fost cele mai afectate (-8,1% la trimestru), urmate de servicii (-5,6%), in timp ce o scădere masivă a comerţului, transporturilor şi a industriei de ospitalitate  cu -10,9%, fiind inregistrata şi de zona artistică şi a activităţilor recreaţionale, aşa cum era de aşteptat (-11,2%).

Ne aşteptăm ca în trimestrul al doilea să avem o scădere de 19% deoarece şocul produs de măsurile de restricţie întise pe o lună şi jumătate ar putea fi de 3 ori mai puternic decât in trimestrul anterior, urmat de o activitate economică diminuată la aproximativ 80% faţă de perioada de dinaintea crizei in timpul perioadei   de relaxare graduala a  măsurilor de restricţie.

Per total, în 2020 estimăm o contracţie a PIB-ului de -11% datorat scăderii abrupte a consumului privat (-15,7%) şi a investiţiilor (-12,7%). Prin urmare, previzionam   şi o creştere cu 24% a numărului de companii  în insolvenţă pentru acest an. Revenirea la un PIB nominal egal cu cel din 2019 s-ar putea produce abia spre finalul anului 2021.