Analiză: Creditele sunt o bombă cu ceas. Pensionarii, familiile cu doi copii şi cei plătiţi cu salariul minim vor fi puternic afectaţi

Creşterea semnificativă a preţurilor pune presiune tot mai mare pe banii românilor. Printre cei mai afectaţi de efectele inflaţiei se află mare parte din cei 1,43 milioane de români care au credite la bancă. Pentru ei urmează o adevărată curbă de sacrificiu.

Vor trebui să aleagă ce plătesc mai întâi – creditele sau facturile tot mai mari pentru o viaţă decentă. Potrivit unei analize realizată de compania de consultanţă Frames şi  Casa de Avocatură Cuculis & Asociaţii, nu este exclus ca, în condiţiile adevăratului tsunami financiar care urmează, rata creditelor neperformante să treacă de 10%.

Testele de stres realizate de Banca Naţională la sfârşitul anului 2020, indicau, într-un scenariu de risc, că rata creditelor neperformante ar putea atinge 9,2% în decembrie 2021 şi 9,9% în 2022. În aprilie, rata NPL era de 3,94%, peste nivelul de la final de 2020, de 3,83%.

De atunci, situaţia economică s-a schimbat fundamental. Scumpirile în lanţ au făcut ca presiunea financiară pe cei 1,43 de milioane de români care au credite să crească semnificativ, astfel că scenariul BNR pare depăşit de situaţie.

„Scumpirile majore la utilităţi – gaze, energie, carburanţi – reprezintă, din păcate, doar vârful unui adevărat iceberg de scumpiri pe care le vom simţi, cel mai puternic, începând din noiembrie. Cum salariile românilor nu au crescut, în această perioadă, presiunea financiară s-a acutizat”, arată analiza Frames.

În condiţiile în care puterea financiară a românilor s-a erodat puternic, mulţi dintre cei care au credite pentru casă, pentru maşină, credite de consum, se vor afla într-o zonă de risc, astfel încât reeşalonarea împrumuturilor, rescadenţarea sau refinanţarea acestora devin absolut necesare.

În momentul de faţă, potrivit datelor BNR, sunt 158.901 persoane fizice cu restanţe la credite. Ponderea lor este una redusă, de numai 2,55%, iar valoarea creditelor restante este de 3,9 miliarde de lei.

„Românii trebuie să ştie că îşi pot renegocia creditele, că au drepturi prevăzute de lege care le permit să îşi salveze casele, bunurile de la executarea silită. Să apeleze la specialişti, să solicite asistenţă juridică pentru că, pentru mulţi dintre cei aflaţi în dificultate, fiecare zi de întârziere se va contabiliza la gradul de risc”, afirmă avocatul Adrian Cuculis, un cunoscut expert specializat în astfel de situaţii.

Potrivit datelor Băncii Naţionale – Centrala Riscurilor Bancare, în prim-plan se află creditele ipotecare a căror valoare, la nivelul lunii august, depăşea 70,9 miliarde de lei şi care, împreună cu segmentul alte credite pentru investiţii imobiliare (46,1 miliarde lei) – reprezentau cea mai mare pondere în împrumuturile populaţiei. Creditele de consum se situau la 64,8 miliarde lei.

„Valoarea creditelor ipotecare a crescut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 8,7 miliarde de lei. Pentru români, a deţine o casă, fie ea şi pe credit, ţine de siguranţă, de perspective. Estimările noastre arată că, şi în cel mai negru scenariu – cu falimente, disponibilizări de personal etc., plata ratei la credit va fi în focusul acestora, dincolo de celelalte costuri legate de viaţa de zi cu zi”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

BNR afirma, de altfel, în cel mai recent sondaj privind riscurile sistemice, că „riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental sunt evaluate la un nivel ridicat”.

Negocierea cu banca este esenţială

În scenariul în care multor români nu le vor rămâne destui bani pentru un trai decent, renegocierea contractelor bancare, a leasing-urilor şi a celorlalte categorii de împrumut devine o soluţie optimă în actualul context economic.

„După valul de amânări de plată din 2020, urmare a pandemiei de COVID, băncile, chiar dacă stau destul de bine din punct de vedere financiar, având rezerve suficiente pentru a faţă faţă crizei, au devenit mai reticente în a oferi clienţilor condiţii mai bune, însă depinde de fiecare cum îşi susţine dosarul, cum reuşeşte să convingă banca de faptul că trebuie să îi reducă rata, măcar şi temporar. Cu un dosar bine închegat, cu argumente şi asistenţa necesară, se poate ajunge la un final favorabil”, afirmă reprezentantul Societăţii Civile de Avocaţi Cuculis & Asociaţii.

Dincolo de cei care vor dori să îşi renegocieze creditele, vor fi, din păcate, mulţi clienţi care vor intra în incapacitate de plată. Şi în aceste cazuri, asistenţa juridică este esenţială.

„Vorbim, din păcate, de clienţi din zona vulnerabilă a societăţii, care nu au cunoştinţele, pârghiile necesare pentru a-şi asigura o poziţie corectă în relaţia cu executorii, cu banca. Mă aştept ca numărul executărilor silite, în următoarele luni, să atingă un maxim al ultimilor 10 ani, pe fondul problemelor economice şi financiare în cascadă care afectează România”, consideră avocatul.

Potrivit scenariului de bază al BNR, inclus în raportul anual pentru 2020, în decembrie 2022, ra­ta creditelor neperformante ar putea ajunge la 9,9% (ipotezele exer­ciţiului au în vedere inclusiv rea­li­za­rea de operaţiuni de curăţare bilan­ţie­ră şi de scoatere în afara bilanţului), ce­ea ce ar determina o repoziţionare a in­dicatorului în categoria cu risc ri­dicat.

O asemenea situaţie nu s-a mai întâlnit din 2016, când rata creditelor neperformante era de 9,62%. Spre comparaţie, în 2014, nivelul era unul aproape dublu – de 20,71%.

Întârzieri record la plată

Potrivit datelor BNR, consultate de Frames, cele mai mari întârzieri, din prisma valorii restanţelor, sunt de peste 5 ani (1, 9 mld.lei), urmate de cele între 1 şi 5 ani (1,3 mld.lei), 181 zile – 1 an (295 milioane lei).

Creditele restante cu întârzieri de maxim 15 zile reprezintă 113 milioane de lei, în creştere cu 10 milioane de lei faţă de anul trecut.

„Cele mai mari probleme cu creditele restante sunt în Bucureşti-Ilfov, unde reprezintă 1,8 mld.lei din totalul de 78,7 miliarde lei. Urmează judeţele Cluj – cu 199,2 milioane lei, Braşov – 195 mil.lei, Prahova – 189,2 mil.lei, Timiş – 180,2 mil.lei, Constanţa – 150,4 mil.lei, Iaşi – 138,4 mil.lei, Argeş – 136,3 mil.lei. În aceste zone sunt aşteptate să apară, de altfel, şi cele mai multe credite neperformante”, arată analiza.

Pe ansamblu, la nivelul lunii august 2021, creditele acordate populaţiei reprezentau 123,5 miliarde lei, cele în euro – 27,3 miliarde lei (echivalent), iar cele în dolari – 113 milioane lei (echivalent)

Potrivit estimărilor Frames, cele mai vulnerabile din prisma riscului de neplată sunt, în prezent, familiile cu copii, pensionarii şi persoanele singure plătite cu salariul minim.

„Familiile care au cel puţin 2 copii sunt cele mai vulnerabile la situaţie economică cu care ne confruntăm. Creşterea spectaculoasă a preţurilor la alimente, servicii, utilităţi le afectează cel mai mult, având în vedere că îngrijirea copiilor este din ce în mai scumpă, iar majoritatea acestora sunt angrenate în împrumuturi pentru casă, maşină sau în credite de consum”, estimează analiştii.

„În zona cea mai vulnerabilă se situează şi pensionarii, a căror venituri nu mai reuşesc, în cele mai multe cazuri, să acopere în termeni reali creşterea preţurilor. Inflaţia percepută de pensionari este una chiar mai puternică pentru că, în coşul lor de consum, medicamentele, utilităţile şi produsele alimentare de bază sunt esenţiale. Coincidenţă sau nu, acestea s-au scumpit cel mai mult în ultima vreme. Astfel că nu este exclus să asistăm la un val de executări silite în această categorie de populaţie”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

„Pensionarii şi cei peste 1,6 milioane de români plătiţi cu salariul minim şi care au cel puţin un credit sau un alt tip de angajament de plată se vor afla printre victimele crizei economice. Aceştia şi nu numai ei au nevoie de asistenţă de specialitate, de expertiză pentru a nu cădea victime firmelor de recuperare, procedurilor de executare silită”, a declarat avocatul Adrian Cuculis.

Potrivit analizei Frames, cea mai mare expunere a băncilor este pe creditele pe termen lung, de peste 5 ani (117,9 mld.lei), urmate de creditele pe termen mediu (1-5 ani) – 34,4 mld.lei şi împrumuturile pe termen scurt (până la 12 luni) – 1,4 miliarde lei.

Din punct de vedere al tipului de credite în lei, la nivelul lunii august, creditele de consum reprezentau 52,9 miliarde de lei, cele pentru locuinţe 76,8 miliarde lei, iar cele acordate în alte scopuri – 245 milioane lei.