Agenții imobiliari, obligați să spioneze clienții

Un proiect de lege aflat pe masa parlamentarilor prevede că agenții imobiliari vor fi obligați să aplice măsuri sporite de cunoaștere a clientelei atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător.

Agenții imobiliari vor fi obligați să „spioneze” clienții

Draftul privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului ar urma să asigure conformitatea legislației naționale cu recomandările Comitetului Moneyval – Consiliul Europei.

Una dintre mai importante modificări incluse în acest proiect prevede că agenții imobiliari vor trebui să aplice măsuri sporite de cunoaștere a clientelei atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător, fără a se preciza dacă e vorba de toate tranzacțiile sau doar de anumite operațiuni.

„Întregul ecosistem imobiliar necesită o reglementare mai profundă și o structurare a unor instrumente cu adevărat funcționale”, a declarat pentru termene.ro Cristina Pisaltu, Președinte al Patronatului Agenților Imobiliari din România (PAIR).

Aceasta a atras atenția că în tranzacțiile imobiliare intervin, pe lângă agenți imobiliari, ce au doar un rol opțional, notarii, dar și băncile, în condițiile în care majoritatea achizițiilor depășesc plafonul maxim prevăzut pentru operațiunile în numerar.

„Agenții imobiliari reprezintă o verigă de legătură opțională între vânzător și cumpărător, spre deosebire de notari sau bănci și deși legislația românească le conferă autoritatea de a solicita informații legate de proveniența sumelor utilizate în cadrul tranzacției, acest demers nu stârnește decât suspiciune. Legea stabilește pragul de 10.000 de euro ca obligație de derulare prin bancă, ceea ce transferă responsabilitatea spre o autoritate cu instrumente complexe de trasabilitate. Majoritatea covârșitoare a tranzacțiilor imobiliare depășește limita de numerar”, a mai spus Cristina Pisaltu.

Proiectul pentru modificarea Legii 129/2019 prevede că entitățile raportoare sunt obligate să aplice măsuri standard de cunoaștere a clientelei care să permită identificarea clientului și a beneficiarului real, precum și relația de afaceri dintre aceștia

„Entitățile raportoare au responsabilitatea de a demonstra autorităților cu atribuții de supraveghere și control sau organismelor de autoreglementare că măsurile de cunoaștere a clientelei aplicate sunt corespunzătoare din punctul de vedere al riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului care au fost identificate”, se arată la alin. (7) al art 11 din legea amintită. Proiectul de modificare al legii trimis Parlamentului adaugă încă două alineate, fără alte detalii:

„În cazul tranzacțiilor imobiliare, agentul imobiliar aplică măsurile de cunoaștere a clientelei atât pentru promitentul vânzător, cât și pentru promitentul cumpărător al imobilului.

Furnizorii de servicii de jocuri de noroc tip cazinou au obligația să identifice toate tranzacțiile desfășurate de către clienți în cazinou și să facă asocierea între acestea și profilul clientului stabilit în urma aplicării măsurilor de cunoaștere a clientelei.”

Dezvoltatorii imobiliari, risc ridicat de implicare în spălarea banilor

Dezvoltatorii imobiliari și persoanele publice au un risc ridicat de implicare în spălarea banilor, o parte semnificativă dintre rapoartele de tranzacţii suspecte pe care le primește Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor vizând activitatea acestora.

„Pornind de la evaluarea naţională a riscurilor, trebuie să remarcăm câteva lucruri: că persoanele expuse public sunt cu un risc ridicat de a fi implicate în activităţi de spălare de bani. Sectorul imobiliar, şi când vorbesc despre sectorul imobiliar mă refer deopotrivă la construcţii, la comerţul cu materiale de construcţii, la dezvoltatori imobiliari şi la agenţii imobiliari, toţi aceştia sunt, potrivit evaluării noastre, caracterizaţi cu un risc ridicat de a fi implicaţi în activităţi de spălare de bani. O parte semnificativă dintre rapoartele de tranzacţii suspecte pe care le primim şi implicit din analizele noastre şi din informările pe care oficiul le înaintează, vizează activitatea acestor operatori economici. Evident că, în forme diferite, în grade diferite de complexitate şi de multe ori cu caracter transnaţional", declara în octombrie Adrian Cucu, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).