Agenţia pentru protecţia mediului din SUA impune reguli mult mai dure pentru centralele nucleare

În SUA, producătorii de energie electrică reprezintă cea mai mare sursă de poluarea responsabilă pentru încălzirea globală, generând 40% din gazele care cauzează efectul de seră. FOTO Reuters

Washingtonul continuă să facă eforturi pentru reorientarea industriei energetice dinspre sursele care poluează spre resursele verzi. Pentru prima dată, Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a înăsprit standardele pentru centralele nucleare, impunând limite mult mai mici pentru emisiile de dixid de carbon ale acestora. Măsura este menită în primul rând să descurajeze construirea dee noi centrale nucleare.

Schimbările anunţate astăzi de EPA reprezintă prima măsură concretă aplicată după ce, în iunie, preşedintele Barack Obama a anunţat o reformă amplă asupra sectorului energetic din Statele Unite, principalul obiectiv fiind reorientarea către resursele regenerabile. 

Atunci, Obama a anunţat pregăteşte un proiect de lege care va limita nivelul emisiilor de dioxid de carbon ale producătorilor de electricitate. În timpul unui discurs susţinut la Berlin, Barack Obama a vorbit şi despre nevoia de a combate schimbările climatice şi poluarea la nivel mondial, însă nu a dat mai multe detalii despre măsurile pe care intenţionează să le aplice. 

În Statele Unite, producătorii de energie electrică reprezintă cea mai mare sursă de poluarea responsabilă pentru încălzirea globală, generând 40% din gazele care cauzează efectul de seră. 

În momentul de faţă, Congresul American are în dezbatere o legislaţie reformatoare pentru a combate efectele climatice, însă discuţiile sunt practic blocate.

Gina McCarthy, administratorul EPA, va discuta despre noile reguli cu reprezentaţii industriei, fiind un susţinător înfocat al schimbărilor propuse de Obama. Propunerea se va lovi cel mai probabil de opoziţia republicanilor şi de procese în instanţă din partea jucătorilor din industrie. 

Deja, unii membrii ai Congresului au declarat că iniţiativa nu reprezintă altceva decât o „declaraţie de război la adresa cărbunelui”. 

„Ştim că poluarea prin emisii de dioxid de carbon este principalul gaz de seră care contribuie la încălzirea globală, ne încălzeşte planeta şi alimentează schimbările climatice”, a scris McCarthy pe blogul de pe HuffingtonPost. 

Practic, noile reguli forţează orice companie care vrea să construiască o centrală nucleară în SUA să-i asigure acesteia şi un sistem care captează emisiile de dioxid de carbon. 

Piaţa globală a energiei s-a schimbat dramatic după martie 2011, când un cutremur de nouă grade pe Richter, urmat de un val tsunami, au dat peste cap sistemul de răcire a trei reactoare de la Fukushima, cauzând cea mai acută criză nucleară după Cernobîl.

Doi ani şi jumătate mai târziu, japonezii nu au reuşit să oprească scurgerile de apă radioactivă, care au continuat neîntrerupt de atunci. Înainte de dezastrul de la Fukushima, Japonia era al treilea producător mondial de energie nucleară. Acum, niciunul dintre cele 54 de reactoare nucleare pe care le deţine Japonia nu mai funcţionează. 

La câteva luni după cutremurul din Japonia, Germania a decis să renunţe complet la energia nucleară. În prezent, în Germania funcţionează 17 centrale care produc energie nucleară, care au o capacitate totală de peste 20.000 de MW şi care generează 28,3% din producţia de energie totală a statului. Peste jumătate din producţia totală de electricitate este consumată de marile companii. 

Singurii „temerari” păreau însă americanii, care în februarie 2012 au aprobat construirea primei centrale nucleare în mai bine de 30 de ani. În acelaşi timp însă, aceleaşi autorităţi au decis să amâne pe termen nedeterminat redeschiderea centralei nucleare de la San Onofre, California, care a fost închisă în urma unei scurgeri radioactive înregistrate la un reactor începând din ianuarie 2012.

În plus, în contextul în care americanii plătesc în prezent cel mai mic preţ din istorie pentru gaze, există tot mai multe voci care contestă continuarea construcţiei centralei nucleare, aflată la Vogtle, care a devenit astfel emblematică pentru viitorul incert al energiei nucleare la nivel mondial. 

CITEŞTE MAI MULT

Agenţia pentru Energie din SUA: energia verde va depăşi energia nucleară şi gazele până în 2016

Energia regenerabilă va depăşi în următorii trei ani energia nucleară şi cea bazată pe resursele de gaze, spun specialiştii Agenţiei pentru Informaţii din Energie a Statelor Unite ale Americii. Sectorul „verde” va creşte cu 40% în următorii cinci ani, se arată într-un raport publicat săptămâna aceasta de Agenţie.

Moment istoric în energie: o companie americană a reuşit să transforme deşeuri în carburanţi

O companie americană a obţinut etanol care poate fi folosit comercial drept biocombustibil din deşeuri la o uzină din Florida. Compania va începe să vândă bicombustibilul obţinut chiar din august, potrivit „The New York Times”.

Obama pregăteşte schimbări majore pentru industria energiei electrice din SUA

Preşedintele american Barack Obama pregăteşte un proiect de lege care va limita nivelul emisiilor de dioxid de carbon ale producătorilor de electricitate. Mişcarea reprezintă cel mai puternic pas făcut la nivel mondial pentru a combate fenomenul schimbărilor climatice, însă nu va putea fi aplicată mai devreme de 2016. 

Japonia rămâne fără energie nucleară

Înainte de dezastrul de la Fukushima, Japonia era al treilea producător mondial de energie nucleară. Acum, ultimul reactor activ se va închide săptămâna viitoare.

Japonia vrea să îngheţe pământul pe care se află centrala nucleară Fukushima pentru a opri scurgerile radioactive

Guvernanţii niponi iau în calcul utilizarea criogeniei în cel mai recent efort de a opri scurgerile radioactive care se pare că s-au produs constant în ultimii doi ani, după ce, în martie 2011, reactoarele nucleare de la Fukushima au fost avariate grav de un tsunami generat de un cutremur puternic.