XTB: Cele mai puternice economii au intrat în cursa pentru producţia de hidrogen. Cât costă la „poarta fabricii” şi cu cât se vinde în staţii de alimentare

XTB: Cele mai puternice economii au intrat în cursa pentru producţia de hidrogen. Cât costă la „poarta fabricii” şi cu cât se vinde în staţii de alimentare

Interesul pentru hidrogen este în creştere, cererea avansând rapid. De aceea, este posibil ca următoarea evoluţie majoră în procesul de tranziţie energetică să se bazeze pe economia hidrogenului, se arată într-o analiză realizată de XTB.

Ştiri pe aceeaşi temă

SUA, Japonia, Coreea de Sud, China, Singapore, Australia, UE si Marea Britanie au intrat în cursa pentru hidrogen. O analiză de piaţă realizată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varşovia.
 
În pofida presiunilor de mediu cu care se confruntă fiecare actor al industriei, adopţia acestei tehnologii se va reduce la cost. Pentru a deveni dominantă, economia hidrogenului nu se poate baza pe subvenţii. Motiv pentru care trebuie create pieţe durabile iar obţinerea unor costuri potrivite este unul dintre principalele obiective ce necesită urmărite.
 
Piaţa de capital a fost surprinsă recent de evoluţia preţului acţiunilor Plug Power, un producător de celule de combustibil cu hidrogen, care a crescut de la 16 dolari, la începutul lunii noiembrie, la peste 70 de dolari la mai puţin de trei luni. Această performanţă nu a fost izolată, alte nume din sector precum Bloom Energy, Ballard Systems şi Cummins au înregistrat, de asemenea, o creştere remarcabilă.
 
Contextul a favorizat companiile de acest tip, noua administraţie Biden prezentând o agendă care urmăreşte tranziţia economiei americane către energia verde, iar economia hidrogenului ar putea să aibă un rol important.
 
În timp ce în cadrul administraţiei americane anterioare investiţiile în alternative de energie ”verde” au fost suspendate, campania lui Biden a propus un plan de investiţii de 2.000 de miliarde de dolari în domeniu, menit să obţină emisii nete zero în cadrul economiei americane până cel târziu în 2050.
 
Numărul statelor care au introdus politici ce sprijină în mod direct investiţiile în tehnologiile pentru acest sector este în creştere, precum şi numărul sectoarelor în care poate avea aplicabilitate. În ultimii ani, cheltuielile globale pentru cercetare şi dezvoltare în cadrul sectorului de energie cu hidrogen au crescut.
 
Iniţiative importante au fost anunţate şi de alte regiuni cheie. Uniunea Europeană şi-a prezentat obiectivul de a realiza o economie cu emisii nete zero până în 2050. În plus, a anunţat strategia legată de sectorul de hidrogen pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic, declarând că este un aspect important în atingerea acestui ţel. De asemenea, UE doreşte să consolideze poziţia Euro ca monedă de referinţă globală pentru tranzacţionarea hidrogenului, precum dolarul american este etalon pentru petrol.
 
Japonia, care deţine cele mai multe staţii de alimentare cu hidrogen din lume, doreşte să fie lider în sectorul automobilelor alimentate cu hidrogen.
 
Planul economic al Coreei de Sud prevede ca 30% din oraşele sale să fie alimentate integral cu hidrogen până în 2040.
 
China, cel mai mare producător mondial de hidrogen, încorporează hidrogenul în planul său de obţinere a neutralităţii climatice până în 2060. Iar Singapore vizează acelaşi obiectiv până în 2050.
 
Strategia Naţională a Hidrogenului a Australiei doreşte să profite de momentul de creştere al sectorului de hidrogen, încercând să îl transforme în principalul produs energetic de export. Oficialii australieni susţin că există potenţial de creare a mii de noi locuri de muncă în această piaţă, care poate contribui cu miliarde de dolari la creşterea economică până în 2050.
 
Marea Britanie a devenit o regiune importantă pentru cercetare şi dezvoltare care vizează promovarea noii economii a hidrogenului. Astfel, branduri emblematice precum Jaguar şi Land Rover, care sunt deţinute de grupul indian Tata Motors, şi-au exprimat interesul de implementare a tehnologiei de celulele de combustibil bazate pe hidrogen în cadrul proiectului de trecere către automobile electrice.
 
Proiectul GET H2 arată cât de rapid se dezvoltă planificarea economiei hidrogenului în Germania şi la nivel european. Astfel, nume precum British Petroleum, Evonik, Nowega, OGE, RWE, Salzgitter Flachstahl şi Thyssengas au prezentat interes pentru finanţare în cadrul programului IPCEI (Important Project of Common European Interest). Gruparea doreşte să construiască o infrastructură transfrontalieră pentru hidrogen: de la producţia de hidrogen ”verde” până la transport şi utilizare industrială în mai multe etape între 2024 şi 2030.
 
Plug Power continuă să îşi consolideze rolul în economia emergentă a hidrogenului de 10.000 miliarde de dolari. Compania vizează crearea mai multor centrale cu hidrogen ”verde” în America de Nord până în 2022 şi şi-a mărit obiectivele de producere a hidrogenului ”verde” la 500 de tone pe zi până în 2025 şi 1.000 de tone pe zi înainte de 2028. În plus, a anunţat un parteneriat cu SK Group, unul dintre principalele grupuri de afaceri din Coreea de Sud, care vizează investiţii de capital de 1,6 miliarde de dolari pentru accelerarea implementării hidrogenului ca sursă alternativă de energie pe pieţele asiatice, ceea ce i-ar oferi o expunere mai largă pe plan global. 
 
Fusion Fuel Green, listat pe Nasdaq, a declarat că a semnat un acord cu BGR Energy Systems, o firmă de inginerie, achiziţii şi construcţii al cărei sediu central este în Chennai. Acordul se axează pe dezvoltarea proiectelor de hidrogen ”verde” în India. Parteneriatul vizează dezvoltarea unei facilităţi în oraşul Cuddalore. După înfiinţarea fabricii iniţiale, companiile se vor concentra pe dezvoltarea unor proiecte mai mari în regiune.
 
Companiile Enbridge Gas şi Cummins finanţează un experiment de 4 milioane de dolari în Ontario, care ar deservi un segment de 3.600 de clienţi din reţeaua de distribuţie din suburbia Markham din Toronto.
 
Un aspect important care consolidează poziţia sectorului de hidrogen îl reprezintă intrarea pe piaţă a unor nume importante din piaţa combustibililor fosili. British Petroleum îşi propune obţinerea de emisii nete zero până în 2050 şi doreşte să deţină o cotă de 10% din piaţa hidrogenului ”verde” şi ”albastru” (o variantă mai poluantă decât hidrogenul ”verde”) în anumite regiuni până în 2030. În 2020, British Petroleum a investit 1,9 milioane de dolari pentru a explora crearea unei facilităţi de export de hidrogen ”verde” în regiunea de Vest a Australiei şi a colaborat cu alte companii energetice pentru a construi o reţea de hidrogen în Germania.
 
Un sector important este cel al transporturilor cu greutate medie şi ridicată, unde hidrogenul ”verde” (hidrogenul care este obţinut printr-un proces bazat pe electricitate provenită dintr-o sursă regenerabilă precum cea solară sau eoliană) este cel mai promiţător combustibil cu emisii zero. Greutatea redusă, autonomia lungă şi reîncărcarea rapidă a hidrogenului sunt relevante în special pentru vehiculele grele şi trenuri.
 
Deşi sectorul este la început, popularitatea sa în creştere duce la crearea de noi instrumente de investiţii care să răspundă nevoilor traderilor.
 
Astfel, Legal & General Investment Management a extins gama de produse odată cu lansarea primului ETF bazat pe sectorul de hidrogen din Europa. L&G Hydrogen Economy UCITS ETF (HTWO) este listat la Bursa de Valori din Londra, Deutsche Boerse, Borsa Italiana şi SIX Swiss Exchange. Acest ETF include companiile care permit producerea de forme mai ieftine şi mai curate de hidrogen şi cele care sunt aşteptate să joace un rol important în această economie. În indice vor fi incluse companii cu o capitalizare minimă de piaţă de 200 milioane USD.
 
În pofida presiunilor de mediu cu care se confruntă fiecare actor al industriei, adopţia acestei tehnologii se va reduce la cost. Pentru a deveni dominantă, economia hidrogenului nu se poate baza pe subvenţii. Motiv pentru care trebuie create pieţe durabile iar obţinerea unor costuri potrivite este unul dintre principalele obiective ce necesită urmărite.
 
Preţul actual al producţiei de hidrogen ”gri” (o variantă mai poluantă care emite dioxid de carbon în atmosferă în momentul combustiei) la scară industrială este de aproximativ 2 EUR pe kg, uneori mai mic, în funcţie de condiţiile locale.
 
Când vine vorba de utilizarea hidrogenului drept combustibil de transport, consumatorii plătesc aproximativ 9 EUR pe kg la o staţie de alimentare (care sunt destul de rare) şi acest aspect trebuie redus cu cel puţin o treime pentru a deveni atractiv.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările