Portretul neromanţat al lui Dragoş Petrescu, omul din spatele celui mai mare grup românesc de restaurante

În 1990, Dragoş Petrescu vindea ziare, apoi a lucrat pentru McDonald’s. S-a îndrăgostit de domeniul restaurantelor, a învăţat meserie şi acum conduce un business de zeci de milioane de euro FOTO City Grill

„Adevărul Financiar“ a stat de vorbă cu Dragoş Petrescu, proprietarul şi CEO-ul grupului de restaurante şi cafenele City Grill, cea mai mare afacere românească de acest gen. Discuţia a născut răspunsuri directe, opinii diplomate, gânduri spontane sau mai vechi, subtilităţi şi judecăţi cu care am creionat în tuşe jurnalistice profilul celui supranumit de presa de business autohtonă „regele restaurantelor“ din România.

Născut în Bucureşti, Dragoş Petrescu (45 de ani) a trăit din plin schimbările economice şi de mentalitate ale societăţii româneşti de după Revoluţie. Trecerea bruscă de la comunism la capitalism a fost confuză pentru mulţi, dar prosperă pentru unii curajoşi cu idei. Dragoş Petrescu a avut iniţiativă şi a speculat nevoia de restaurante mai accesibile a bucureştenilor din anii ’90. Experienţa acumulată l-a ajutat să construiască, în timp, câteva nume de referinţă din domeniul ospitalităţii.

În prezent, deţine şi conduce grupul City Grill, care include şapte branduri de restaurante şi cafenele: City Grill, City Cafe, Trattoria Buongiorno, Hanu’ Berarilor , Caru’ cu bere, Pescăruş şi Hanu’ lui Manuc. Are peste o mie de angajaţi şi cifre anuale de afaceri de zeci de milioane de euro. Locaţiile din portofoliul City Grill sunt împărţite în două categorii: clasa medium (de zi cu zi), pentru pauzele de respiro ale celor ocupaţi, şi clasa premium (de evenimente), pentru cei cu aşteptări mai mari, care vor spectacol sau să petreacă.

Fervent observator şi analist al schimbărilor şi oportunităţilor din domeniul restaurantelor, Dragoş Petrescu a învăţat să vină în întâmpinarea clientului din clasa medie, pe care l-a studiat îndelung. Atent la orice detaliu, a reuşit să transpună în afaceri o filosofie sănătoasă şi să pună în valoare istoria locurilor cu bonton din Bucureşti, pe care le-a preluat şi în care a investit bani, timp şi energie.

Client şi patron, în domeniul în care „orice covrigărie te concurează“

Absolvent al Facultăţii de Transporturi, Secţia Autovehicule Rutiere, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, Dragoş Petrescu a început drumul pe care îl urmează şi astăzi în Piaţa Universităţii. Vindea ziare, pentru a face bani, în primele luni ale anului 1990, după venirea din armată.

Atenţia i-a fost captată, apoi, de un domeniu ceva mai pretenţios, aproape inexistent în România. „În anii ‘90, nu aveam o piaţă de restaurante pentru micii antreprenori sau angajaţii care aveau timp limitat pentru masa de prânz. Exista doar o piaţă premium, iar mersul la un restaurant era considerat un eveniment, nu un obicei de zi cu zi“, ne spune Dragoş Petrescu.

A pornit ca novice. L-a fascinat modelul de business al McDonald’s, apărut la noi în 1995, şi a înţeles că „dacă înveţi cum se face această meserie, poţi avea succes ca antreprenor“. Şi a învăţat, în ţară şi în străinătate. Şi-a început ascensiunea chiar la McDonald’s, din postura de store manager. Apoi, s-a axat pe mulţumirea clientului de clasă medie, fapt care „implică un serviciu simplu, dar dedicat, porţii mari cu ingrediente de calitate, la preţuri medii sau mici“. După câteva proiecte la care a contribuit, a reuşit să deschidă primul restaurant City Grill. Se întâmpla acum 12 ani, pe bulevardul Primăverii. De altfel, nordul şi centrul Capitalei sunt zonele strategice în care Dragoş Petrescu şi-a pus amprenta.

A făcut şi greşeli. Cel mai rău îi pare că, la începutul carierei de antreprenor, nu a reuşit să menţină un echilibru între viaţa personală şi cea profesională. „Am trecut printr-un divorţ, o parte din prietenii mei buni s-au îndepărtat, însă, astăzi, văd lucrurile din altă perspectivă. Pe partea profesională, cea mai mare pierdere este că am separat compania «La Mama», în anul 2004“, recunoaşte Dragoş Petrescu.

Priveşte norocul prin prisma expresiei „omul potrivit la locul potrivit“ şi crede că o idee nu se poate materializa decât dacă norocul aliniază respectiva idee cu pasiunea şi momentul oportun de a o aplica. „Pun norocul pe locul doi, după talent şi determinare“, spune Dragoş Petrescu. Se ghidează după motto-ul „nimic nu e imposibil“ şi are o mare toleranţă pentru greşeli, pentru că le vede ca pe un mecanism de educare, cu condiţia ca greşeala de orice fel să fie recunoscută şi tratată ca atare.

Uneori, îşi schimbă rolul de patron pentru cel de client. Obişnuieşte să meargă incognito în propriile localuri: „o dată pe lună, noaptea, între orele 2.00 şi 6.00, pentru a verifica standardele de curăţenie şi gestiune“. A epuizat de mult cele 10.000 de ore de muncă necesare pentru a avea succes, dar nu se opreşte. Gândire obligatorie în industria ospitalităţii, în care, potrivit lui Dragoş Petrescu, ochii trebuie îndreptaţi şi în sus, şi în jos, pentru că „orice covrigărie te concurează, într-un fel sau altul“.

„Cel mai fericit am fost aseară, când am aflat că analizele mi-au ieşit bine“

Terasa Casata i-a marcat copilăria, iar restaurantul Select, adolescenţa. Ne destăinuie că bunul material cel mai de preţ este geanta bunicului său, arhitect şi liber profesionist, până în Al Doilea Război Mondial. „În această geantă, am diplomele lui, primele contracte şi fotografii din vremea succesului său. Ele sunt o sursă de inspiraţie pentru mine“. De aceea, dacă acum ar fi hărăzit cu un talent, ar vrea să deseneze mai bine şi să fie un bun arhitect.

Dragoş Petrescu consideră că fericirea absolută înseamnă obţinerea admiraţiei celor din jur, iar cea mai mare temere a sa este să nu-şi dezamăgească apropiaţii. Îi place povestea lui Spartacus, legendarul gladiator şi conducător al răscoalei sclavilor, care a inspirat zeci de filme şi cărţi. Se identifică cu modelul „self-made man“, adică a omului care îşi depăşeşte condiţia, prin propriile forţe. „Spartacus asta a fost. A reuşit, din sclav, să ajungă liderul unei lupte impotriva sistemului“.

„Pun norocul pe locul doi, după talent şi determinare“, spune Dragoş Petrescu FOTO City Grill

Din viaţa reală, patronul City Grill admiră câţiva „oameni care au creat valori în jurul lor“. Îl apreciază pe Steven van Groningen, CEO-ul Raiffeisen Bank România, pentru fineţea sa. „La nivel internaţional, îl admir pe Bill Gates, pentru ce a creat. Din păcate, oricât mă străduiesc, nu găsesc oameni politici pe care să îi admir“. Ultima parte a afirmaţiei sale poate fi legată şi de faptul că nu suportă demagogia şi minciuna cu bună ştiinţă.

Apreciază un prieten, dacă îi este alături, chiar şi când nu e de acord cu el şi a constatat că principalul său defect este lipsa de tact, arătată nu doar în mediul de business, ci şi cu familia şi cei apropiaţi. „Mai am mult de învăţat si de corectat în ceea ce mă priveşte“, admite Dragoş Petrescu. De curând, a vizitat Irlanda şi Irlanda de Nord, de unde a plecat impresionat „Am văzut, încă o dată, cât de important e să laşi orgoliile şi violenţa la o parte şi să fii concesiv cu cei din jurul tău, pentru a crea o ţară minunată. Cu mai puţin de 30 de ani în urmă, regiunea era măcinată de un război civil”.

Seriozitatea şi disciplina pe care le emană în spaţiul public îşi pot găsi originea în activitatea preferată din timpul liber. Când nu are program, face sport, împreună cu copiii şi soţia. „Vara, practicăm triatlon – alergare, bicicletă, înot. În sezonul rece, schiem“. Aflăm că fericirea lui vine din lucruri simple, dar mai valoroase decât orice afacere de succes: „Aseară, am fost cel mai fericit. Am terminat un set de analize medicale şi au ieşit bine“, ne mărturiseşte Dragoş Petrescu.

Preferinţele artistice ale unui om oglindesc nuanţe ale gândirii sale. Florile de câmp, roşul, Malcolm Gladwell, George Topîrceanu, Berti Barbera şi Gheorghe Petraşcu sunt numele enumerate de Dragoş Petrescu, întrebat fiind ce floare, culoare, prozator, poet, compozitor şi pictor preferă. Supa de peşte, aşa-numitul „chowder“, în cultura saxonă, este pe primul loc în topul său culinar, dar nu ignoră nici borşul de peşte din gastronomia balcanică. „Îmi place în mod deosebit supa „tom yum“, din cultura asiatică. În ceea ce priveşte preparatele din carne, prefer mielul la cuptor“, spune cel care are în subordine nu mai puţin de 16 restaurante şi cafenele.

Sfat pentru tinerii Y: „Fiţi curajoşi şi încercaţi-vă norocul!“

Dragoş Petrescu mai deţine funcţii în cadrul unor organizaţii implicate în dezvoltarea mediului de business autohton. Este preşedintele HORA, membru în boardul Romanian Business Leaders şi Young Presidents Organization, membru Task Force pentru IMM-uri şi Antreprenoriat în cadrul Coaliţiei Pentru Dezvoltarea României. Următorul pas constă în sprijinirea celor care vin din urmă, prin implicarea sa în dezvoltarea spiritului antreprenorial al tinerilor români. „Cred în crearea de locuri de muncă şi în plus-valoare, prin finanţarea întreprinzătorilor, nu prin asistenţă socială“, spune Dragoş Petrescu.

Recunoaşte un viitor antreprenor de succes prin câteva calităţi. Prima – dorinţa sinceră de a deveni aşa ceva. Spune că în noua generaţie matură, denumită „millennials“ (n.r. – „generaţia Y“, formată din persoanele născute în anii ’80 şi ’90), există tineri foarte inteligenţi, cu deschidere spre inovaţie, dar care mai au nevoie de ceva. „Cei care dispun şi capacitatea de sacrificiu au, în ochii mei, potenţialul de a deveni antreprenori de succes. Îi sfătuiesc pe tineri să aibă curaj să-şi încerce norocul şi, când aleg drumul pe care vor porni, să pună pasiunea pe primul loc“.

Întrebat cum şi-a răsplătit succesul, după primul milion de euro făcut, Dragoş Petrescu spune că „toţi banii care s-au creat în companie au fost investiţi tot în companie. E un defect al antreprenorilor români faptul că nu facem întotdeauna un balans corect“. Îi este greu să găsească momentul în care a depăşit pragul zerourilor, deoarece primul milion a fost obţinut doar teoretic, nu şi practic. „Vezi primul milion «materializat», atunci când faci un «exit»“.

„Ce faceţi dacă, mâine, trebuie să reporniţi de la zero?“. Dragoş Petrescu se gândeşte des la acest scenariu şi spune că ar fi doar încheierea unei etape şi pornirea alteia. Se consideră un privilegiat, pentru că ştie foarte bine piaţa şi cunoaşte competitorii. „Este uşor să creezi proiecte noi, să ieşi cu idei şi concepte revoluţionare“. Consideră că modelul de afacere în care bucătarul este şi proprietarul localului este „celula de bază în creşterea industriei ospitalităţii, oriunde în lume, mai ales în România“.

Dragoş Petrescu îl apreciază pe Joseph Hadad, pentru meniul şi inovaţia din restaurantul său, pe cei din grupul Fratelli, pentru designul din restaurante şi pentru atmosfera creată. De asemenea, îi laudă pe cei din zona bucătăriei mediteraneene: „nu e uşor să ai un restaurant bun de peşte în Bucureşti, oraş care nu are o tradiţie în aceste specialităţi. Aici, pot să menţionez Mamma Leone, Ancora şi Mesogios. Nu vreau să le uit pe cele specializate în carne, precum restaurantele Vacamuuu şi OSHO“.

Competiţia cu brandurile străine, benefică pentru toţi

Între prezent şi perioada în care avea un singur restaurant există plusuri şi minusuri, consideră Dragoş Petrescu. „Poţi crea proiecte mult mai uşor, având în spate forţa mai multor restaurante, poţi avea iniţiativă legislativă şi poţi ajuta mai bine industria. Sunt două minusuri: că te îndepărtezi de echipa ta, de colegi şi nu mai ai timp să discuţi cu clienţii“.

Este de părere că clientul are mereu dreptate. „Avem aproape 12.000 de clienţi pe zi, iar eu primesc între 10-20 de reclamaţii, zilnic. Probabil sunt mai multe, dar la mine ajung doar atâtea. Le privesc cu bucurie, nu cu supărare, iar acest lucru mă ajută. O persoană îşi pierde calitatea de client, dacă devine violent fizic sau verbal“, spune patronul City Grill, care subliniază că grupul de restaurant este dedicat românilor şi doar 12-13% din totalul clienţilor sunt străini.

Grupul City Grill include şapte branduri de restaurante şi cafenele: City Grill, City Cafe, Trattoria Buongiorno, Hanu' Berarilor , Caru' cu bere, Pescăruş şi Hanu' lui Manuc FOTO: City Grill

Dragoş Petrescu consideră că România este o ţară foarte sigură, în privinţa rivalităţilor din domeniul restaurantelor. Slow-food (unde se încadrează şi City Grill) versus fast-food, branduri autohtone versus cele străine. Lupta este grea, dar vede în competiţie ceva benefic pentru toţi, deoarece se creează piaţă, inovaţie şi locuri de muncă. „Această luptă aduce profesioniştii, care, în cea mai mare parte, sunt operatori internaţionali. Primele două locuri sunt ocupate de McDonald’s şi de grupul Pizza Hut – KFC“.

Spune că este foarte dificilă dezvoltarea unei afaceri în familie, deoarece talentul şi determinarea cu care cineva fondează un business nu se pot regăsi în aceeaşi măsură şi la rudele fondatorului. „La nivel global, o afacere de acest gen durează, în medie, 2,5 generaţii. Cu alte cuvinte, a doua generaţie sau a treia o finalizează, adică o pierde. Evident, sunt afaceri de familie care rezistă peste generaţii şi avem exemple printre furnizorii mei. Julius Meinl rezistă de peste un secol“, conchide Dragoş Petrescu, patronul şi CEO-ul grupului City Grill, cea mai mare afacere românească cu restaurante.

City Grill se extinde în ţară şi peste hotare

În ultimii trei ani, grupul City Grill a înregistrat o creştere constantă a cifrei de afaceri: 80 de milioane de lei – în 2013, 90 de milioane de lei – în 2014 şi peste 115 milioane de lei – anul trecut. Estimările pentru anul în curs, dupa primul trimestru, indică un avans de 20 de procente, iar Dragoş Petrescu apreciază că, începând din 2017, grupul va avea o creştere constantă de 10-15%, anual.

Pe fondul investiţiilor masive făcute de companie în deschiderea de noi restaurante şi în cursurile de calificare pentru personal, profitul grupului a scăzut, în ultimii trei ani. Dacă în 2013 suma era de peste 7,2 milioane de lei, în 2014 a scăzut la circa 6,2 milioane de lei, iar anul trecut s-a situat în jurul valorii de 5,8 milioane de lei. Până la sfârşitul acestui an, numărul de angajaţi va ajunge la 1.300 – 1.500 şi va avansa constant, proporţional cu creşterea numărului de restaurante.

Pe termen scurt, este vizată consolidarea şi poziţionarea corectă pe piaţă a celor două branduri noi, Hanu’ lui Manuc şi Pescăruş, inaugurate anul trecut, dar şi consolidarea întregului grup. Obiectivele pentru perioada 2016-2018 vizează deschiderea de noi locaţii. „Dorim să ne dezvoltăm organic şi avem în vedere atât Bucureştiul, cât şi alte oraşe mari din ţară – ne gândim la Cluj -, dar şi din afara României – Viena şi Londra. Vizăm preluarea unor branduri noi, a unor locaţii independente, pe care să le reamenajăm. Investiţiile noastre presupun un efort de 250.000 – 400.000 de euro per locaţie cumpărată, iar bugetul de achiziţii este de circa două milioane de euro pentru două noi restaurante“, ne mărturiseşte Dragoş Petrescu, proprietarul grupului City Grill, cea mai mare afacere românească cu restaurante.