50 de întrebări şi răspunsuri despre microîntreprinderi în anul 2020

50 de întrebări şi răspunsuri despre microîntreprinderi în anul 2020

Cele mai frecvente 50 de întrebări şi de răspunsuri cu privire la microîntreprinderi

Microîntreprinderea este forma fiscală cea mai frecventă la companiile din România. Firma de consultanţă şi contabilitate Contzilla.ro a realizat o colecţie cu cele mai frecvente 50 de întrebări şi de răspunsuri cu privire la microîntreprinderi.

Ştiri pe aceeaşi temă

1. Cine poate fi microîntreprindere în România?

Poţi fi microîntreprindere dacă eşti persoană juridică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii la 31 decembrie a anului precedent:

  • ai realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro
  • capitalul social este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale;
  • nu te afli în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

Dacă tocmai ţi-ai înfiinţat firma, atunci eşti obligat să fii plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cu excepţia situaţiei în care nu îndeplineşti condiţia privind capitalul social menţionată mai sus.

2. Poţi opta să nu fii microîntreprindere?

Nu ai această opţiune, decât dacă ai subscris un capital social de cel puţin 45.000 lei şi ai cel puţin 2 salariaţi. În acest caz poţi opta, o singură dată, să devii plătitor de impozit pe profit începând cu trimestrul în care aceste condiţii sunt îndeplinite cumulativ, opţiunea fiind definitivă. 

3.Ai depăşit plafonul de 1.000.000 euro într-un anCe obligaţii ai?

Dacă în cursul unui an depăşeşti plafonul de venituri de 1.000.000 euro, datorezi impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită.

Declaraţiile care se depun sunt : D010/D700 în termen de 15 zile de la la sfârşitul lunii în care s-a depăşit plafonul.

4.Care este cota de impozitare pentru microîntreprinderi ?              

Sunt două cote valabile pentru microîntreprinderi, după cum ai sau nu salariaţi. Astfel:

  • 1% este cota pentru microîntreprinderile care au cel puţin un salariat
  • 3% este cota pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.

5. Ce înseamnă condiţia de a avea cel puţin un salariat?

Trebuie să se ţină cont de următoarele:

  • la persoanele nou înfiinţate angajarea trebuie să se efectueze în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice
  • prin salariat se înţelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, dar şi situaţiile în care sunt angajate mai multe persoane cu contract individual de muncă cu timp parţial, dacă fracţiunile de normă însumate reprezintă echivalentul unei norme întregi. Condiţia se consideră îndeplinită şi în cazul în care sunt încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remuneraţia acestora este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
  • pentru microîntreprinderile care nu au nici un salariat, în situaţia în care angajează un salariat, în scopul modificării cotei de impozitare de la 3% la 1%, noul salariat trebuie angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni.

6. Ce se întâmplă cu cota de impozitare în cazul fluctuaţiei numărulul de personal ?

  • în cazul în care, în cursul anului fiscal, numărul de salariaţi se modifică, cotele de impozitare se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea.
  • pentru microîntreprinderile care au un salariat şi care aplică cota de impozitare de 1%, al căror raport de muncă încetează, condiţia referitoare la numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în cursul aceluiaşi trimestru este angajat un nou salariat.

7. Cum se calculează impozitul pe micro ?

Se aplică cota de 1% sau 3% la baza impozabilă, formată din:

1. veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

2. veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;

3. veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

4. veniturile din subvenţii;

5. veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor veniturile din ajustări pentru pierderi aşteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfăşoară activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

6. veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;

7. veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

8. veniturile din diferenţe de curs valutar;

9. veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;

10. valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul „709”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

11. veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii, titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora;

12. despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;

13. veniturile obţinute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

La calculul impozitului la baza impozabilă determinată anterior se adaugă următoarele:

1. valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul „609”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

2. în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;

3. rezervele, cu excepţia celor reprezentând facilităţi fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezervă legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;

4. rezervele reprezentând facilităţi fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanţi sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situaţia în care rezervele fiscale sunt menţinute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.

În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii

8. Ce declaraţii se depun pentru a declara impozitul pe micro şi la ce termene?

Calculul şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Se depune declaraţia 100.

9. Microîntreprinderile pot efectua sponsorizări ?

Da, acest lucru este posibil. Se încheie un contract de sponsorizare în conformitate cu prevederile Legii 32/1994. Sponsorizarea poate fi în bani sau în bunuri.

10. Ce facilităţi există pentru microîntreprinderi dacă efectuează sponsorizări?

Nu am putea spune că există facilităţi, însă microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale pot să scadă sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.

Atenţie! Pentru a putea beneficia de această deducere, trebuie să verifici că entitatea nonprofit sau unitatea de cult care îţi solicită sponsorizarea, la dată încheierii contractului este înscrisă în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Acest registru este public şi îl poţi găsi la adresa: https://www.anaf.ro/RegistrulEntitatilorUnitatilorCult/

11. Ce declaraţii depun microîntreprinderile pentru sponsorizări?

Pentru a declara sponsorizările efectuate, microîntreprinderile depun declaraţia 107 „Declaraţie informativă privind beneficiarii sponsorizarilor/mecenatului/burselor private” cu următoarele termene de depunere:

  • până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor;
  • până la data de 25 inclusiv a lunii următoare ultimului trimestru pentru care datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în situaţiile în care:

– s-a optat pentru trecerea ca plătitor de impozit pe profit ca urmare a subscrierii unui capital social de cel puţin 45.000 lei;
– s-a ieşit din sistem în cursul anului ca urmare a realizării de venituri mai mari de 1.000.000 euro;

  • până la data depunerii situaţiilor financiare, în cazul persoanelor juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă cu lichidare;

Formularul se completează şi de depune online.

12. Se pot reporta în viitor sumele care nu au fost acordate drept sponsorizare?

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive aplicând următoarea regulă: scăderea se face la fiecare termen de plată a impozitului pe venit în următoarele 28 de trimestre consecutive.

13. Exemplu de calcul plafon sponsorizare şi reportare

 Cifra de afaceri în trimestrul IV = 1.000.000 lei
            – impozitul datorat = 1.000.000 lei x 1% = 10.000 lei
            – limita de 20% din impozitul datorat = 10.000 lei x 20% = 2.000 lei  
            – suma sponsorizată = 4.000 lei
            – suma care poate fi scăzută din impozit este de = 2.000 lei
            – credit fiscal reportat pentru trimestrele următoare = 4.000 lei – 2.000 lei = 2.000 lei
            – impozitul pe veniturile microîntreprinderilor de plată în trimestrul IV = 10.000 lei – 2.000 lei = 8.000 lei

14. Ce reguli aplică microîntreprinderile pentru amortizarea fiscală?

Microîntreprinderile sunt obligate să ţină evidenţa amortizării fiscale, la fel ca plătitorii de impozit pe profit. Iată câteva reguli:

  • amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune
  • la cheltuielile realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, amortizarea fiscală se calculează pe baza valorii rămase majorate cu investiţiile efectuate
  • mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice;
  • pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător suprafeţei construite prevăzute de Legea nr. 114/1996
  • pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set

15. Cum se poate scoate profitul dintr-o microîntreprindere?

Profitul poate fi retras dintr-o microîntreprindere fie repartizând dividende, trimestrial/anual.

Pentru dividendele retrase se datorează un impozit de 5%.

Iată un exemplu de calcul: o microîntreprindere decide să repartizeze profitul brut în valoare de 100.000 lei integral. În acest sens, ea va reţine 5% * 100.000 = 5.000 lei impozit pe dividende, iar restul de 95.000 lei îl va vira în contul acţionarilor.

Când se plăteşte impozitul pe dividende?

Impozitul pe dividende se plăteşte până în data de 25 a lunii următoare plăţii acestuia, iar în cazul în care există dividende repartizate (conform hotărârii AGA) însă neplătite, impozitul va trebui declarat şi plătit până în data de 25 ianuarie a anului următor.

De exemplu, ai întocmit o hotărâre AGA de repartizare a dividendelor în iunie 2019 (în suma de 100.000 lei) dar din motive de lichidităţi nu ai efectuat plata lor către acţionari. Impozitul se datorează totuşi, indiferent că sunt plătite sau nu, până în 25 ianuarie 2020.

16. Cum se repartizează dividendele trimestrial?

Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, opţional trimestrial pe baza situaţiilor financiare interimare şi anual, după regularizarea efectuată prin situaţiile financiare anuale, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se pot plăti în mod opţional trimestrial în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, prin legile speciale, regularizarea diferenţelor rezultate din distribuirea dividendelor în timpul anului urmând să se facă prin situaţiile financiare anuale.

În acest sens entităţile trebuie să întocmească situaţii financiare interimare.

17. Când începe perioada impozabilă la microîntreprinderi?

În cazul înfiinţării unei microîntreprinderi într-un an fiscal, perioada impozabilă începe:

a) de la data înregistrării acesteia la registrul comerţului, dacă are această obligaţie;

b) de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti sau alte autorităţi competenţe, dacă are această obligaţie, potrivit legii.

18. Când se încheie perioada impozabilă în cazul fuziunilor sau divizărilor?

Perioada impozabilă a unei microîntreprinderi se încheie, în cazul divizărilor sau al fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanei juridice prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:

a) la data înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competenţe a noii societăţi sau a ultimei dintre ele, în cazul constituirii uneia sau a mai multor societăţi noi;

b) la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau la altă dată stabilită prin acordul părţilor, în cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată, potrivit legii.

Perioada impozabilă a microîntreprinderii se încheie, în cazul dizolvării urmate de lichidare, la data depunerii situaţiilor financiare la registrul unde a fost înregistrată, potrivit legii, înfiinţarea persoanei juridice respective.

19. Ce curs de schimb se ia în calcul la conversia plafonului de 1.000.000 euro?

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în EUR este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În baza unei circulare MFP valabile pentru anii precedenţi se consideră cursul publicat în 31.12.2019- deci 4,7793 lei/euro prin urmare plafonul este: 4.779.300 lei.

20. Când devine o microîntreprindere plătitoare de TVA?

O microîntreprindere devine plătitoare de TVA dacă depăşeşte plafonul cifrei de afaceri de 300.000 lei.

21. O microîntreprindere neplătitoare de TVA poate efectua achiziţii de servicii din UE?

Da, o micro poate face acest lucru însă înainte trebuie să solicite de la ANAF un cod special de TVA. Va trebui să comunice acest cod furnizorului, va primi factura fără TVA de la acesta. Apoi, va calcula TVA 19% la valoarea serviciilor şi o va plăti la buget, depunând în acelaşi timp şi declaraţia 301 şi 390.

22. O microîntreprindere poate achiziţiona autoturisme noi din UE?

Mijloacele de transport noi sunt vehiculele terestre cu motor a căror capacitate depăşeşte 48 cm3 sau a căror putere depăşeşte 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri cu condiţia că acestea să nu fi fost livrate cu mai mult de 6 luni de la data întrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări care depăşesc 6.000 km .

Achiziţia este efectuată de un neplătitor de TVA

Ce obligaţii există?

În această situaţie, persoană neplătitoare de TVA din România are următoarele obligaţii :

  • să depună decontul special de TVA – formular 301
  • să plătească TVA la buget în România, pe baza decontului special de TVA.

Achiziţia este efectuată de un plătitor de TVA

Aici lucrurile sunt mai simple.

Un plătitor de TVA înregistrat în regim normal conform art. 316 din Cod fiscal va avea următoarele obligaţii:

  • înregistrarea taxării inverse 4426 = 4427
  • depunerea declaraţiei 390

23. O microîntreprindere poate achiziţiona autoturisme second hand din UE?

Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus, atunci autoturismul nu este considerat nou.

ABC SRL firma plătitoare de TVA, înregistrată în România, achiziţionează de la firma Auto GMBH din Germania - firma cu cod valid de TVA, un autoturism care nu mai îndeplineşte condiţiile de a fi nou, conform prevederilor codului fiscal. Firma Auto din Germania nu aplică regimul special al marjei, iar factura o emite fără TVA.

În această situaţie, firma ABC din România realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri şi va face taxare inversă (4426-4427). Aceasta înseamnă că nu mai are TVA de plătit în plus la această achiziţie. Dacă ulterior decide să vândă maşina, atunci se pune problema colectării TVA. În ce priveşte declaraţiile fiscale, se depune pe lângă decontul de TVA şi D 390.

Notă.

În cazul în care ABC ar fi fost firmă neplătitoare de TVA dar cu cod special de TVA, atunci ar fi avut obligaţia să depună D301 şi să plătească TVA 19 la buget.

24. O microîntreprindere fără activitate mai plăteşte taxe? Ce obligaţii are?

Sunt multe persoane care la un moment dat şi-au deschis o firmă din dorinţa de a începe o afacere însă ulterior din diferite cauze au renunţat. Au rămas astfel cu o firmă cu activitate 0, pentru care trebuie depuse declaraţii periodic.

Ce se poate face în acest caz?

Se poate alege suspendarea activităţii pentru care trebuie să depui la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde firma îşi are sediul social, o serie de documente necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a acestei menţiuni.

Termenul limită de suspendare

Întreruperea temporară a activităţii unei societăţi nu poate depăşi 3 ani de la data înregistrării menţiunii în registrul comerţului, potrivit prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

25. De ce facilităţi fiscale poţi beneficia pe microîntreprindere?

Facilităţile fiscale de care pot beneficia firmele în 2020 diferă în funcţie de domeniul în care activează (statul încercând să încurajeze anumite domenii sau anumite categorii de angajaţi) sau de datoriile pe care le au la buget (statul încercând să colecteze taxele datorate de firme anulând anumite accesorii, în anumite condiţii).

Iată mai jos o listă cu facilităţi disponibile/avantaje valabile în momentul de faţă:

a) Pentru domeniul IT

În acest domeniu se aplică facilitatea de scutire de la plata impozitului pe veniturile de natură salarială, în anumite condiţii.

b) Pentru domeniul construcţii

În domeniul construcţiilor se aplică câteva scutiri speciale începând cu 2019, în anumite condiţii. Acestea sunt:

  • scutirea de impozitul pe venitul din salarii
  • scutirea de CASS la nivelul angajatului;
  • CAS redus cu 3,75 % (de la 25% la 21,25%)

c) Angajarea absolvenţilor/şomerilor/ucenicilor/stagiarilor– subvenţii de la buget
Angajarea anumitor categorii cum ar fi absolvenţii sau şomerii poate conduce la anumite avantaje.

Baza legală: Ordonanţa de urgenţă nr. 60/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul forţei de muncă.

Printre facilităţi se numără şi faptul că angajatorul primeşte lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent/şomer încadrat, o sumă în cuantum de 2.250 lei.

d) Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, în programe informatice, precum şi pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

d) Microîntreprinderile pot deduce din baza impozabilă contravaloarea casei de marcat

e) Scutirea de contribuţii sociale a contravalorii tichetelor masă

Angajatorii care acordă tichete de masă angajaţilor le vor reţine acestora doar impozitul de 10% , contravaloarea acestora fiind scutită de contribuţii sociale.

26. Ce obligaţii privind ţinerea contabilităţii are o microîntreprindere?

Aici lucrurile sunt cât se poate de clare:

Există două variante legale (potrivit Legii contabilităţii) pentru a ţine contabilitatea unei companii:

Varianta 1

Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare. Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o persoană angajată potrivit legii care are studii economice superioare şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii.

Varianta 2

Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

27. Este obligatorie inventarierea patrimoniului la microîntreprinderi?

Da, acest lucru trebuie efectuat cel puţin anual.

Actul normativ care reglementează inventarierea elementelor de natură activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii este Ordinul 2.861/2009.

Societăţile au obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de natură activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute, la începutul activităţii, cel puţin o dată în cursul exerciţiului financiar pe parcursul funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în următoarele situaţii:

  • la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe prevăzute de lege;
  • ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere;
  • ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
  • cu prilejul reorganizării gestiunilor;
  • ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră;
  • în alte cazuri prevăzute de lege.

28. Ce responsabilităţi au administratorii microîntreprinderilor?

Calitatea de administrator al unei societăţi comerciale tip SRL aduce după sine o serie de responsabilităţi. Unele ţin de organizarea contabilităţii, altele de gestiune, iar altele de anumite acţiuni legale care trebuie desfăşurate de către sau sub responsabilitatea sa.

Iată o listă de responsabilităţi, limitări şi drepturi pe care ar fi bine să le cunoşti:

1. Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii, în afară de restricţiile expres menţionate în actul constitutiv.

2. Administratorii sunt obligaţi să ia parte la toate adunările societăţii, la consiliile de administraţie şi la organele de conducere similare acestora.

29. Ce drepturi au administratorii într-o SRL?

Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii, în afară de restricţiile expres menţionate în actul constitutiv.

Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu îl pot transmite decât dacă această facultate li s-a acordat în mod expres. Administratorul care, fără drept, îşi substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societăţii.

30Diferenţe între impozitarea asociatului şi administratorului cu contract de mandat

Asociatul: obţine venit din dividende pentru care i se reţine un impozit de 5%. Mai datorează CASS dacă veniturile depăşesc 12 salarii minime brute: 12*. 2.230 lei = 26.760. Prin urmare contribuţia la sănătate este 2.676 lei.

Administratorul: obţine venit în baza contractului de mandat, care se impozitează la fel ca salariile astfel: CAS 25%, CASS 10%, impozit 10%. Societatea mai datorează CAM 2,25%.

31.Ce taxe salariale se plătesc pentru un angajat cu salariul minim?

Iată mai jos un tabel centralizator:

Salariu de încadrare

2,230

         

Persoane în întreţinere

 

0

1

2

3

4 şi peste

Taxe angajat

           

CAS

25%

558

558

558

558

558

CASS

10%

223

223

223

223

223

Deducere personală

 

420

580

740

900

1220

Impozit 10%

 

103

87

71

55

23

Total taxe angajat

 

884

868

852

836

804

Salariu net

 

1,346

1,362

1378

1394

1426

Contribuţii angajator

           

CAM

2.25%

50

50

50

50

50

Total contribuţii angajator

 

50

50

50

50

50

Total taxe angajat+angajator

 

934

918

902

886

854

32. Ce taxe se plătesc pentru salariat cu timp parţial în 2020?

Taxele salariale se plătesc la venitul efectiv realizat. Supraimpozitarea contractelor cu timp parţial a fost eliminată începând cu 01.01.2020, prin Legea 263/2019 publicată în MOF 1052/30.12.2019.

33. Ce amenzi se pot aplica pentru nerespectarea prevederilor legii contabilităţii?

1. Cele referitoare la deţinerea, cu orice titlu, de elemente de natură activelor şi datoriilor, precum şi efectuarea de operaţiuni economico-financiare, fără să fie înregistrate în contabilitate , cele referitoare la persoanele îndreptăţite să ţină contabilitatea precum şi nerespectarea interdicţiei de a depunere la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice a mai multor seturi de situaţii financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar-sancţiune: amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei;

2. Cele referitoare la aprobarea politicilor şi procedurilor contabile prevăzute de legislaţie, utilizarea şi ţinerea registrelor de contabilitate şi întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse-sancţiune: amendă de la 300 lei la 4.000 lei;

3. Cele referitoare la întocmirea, semnarea şi depunerea la Ministerul Finanţelor Publice şi la unităţile teritoriale ale acestuia, precum şi la instituţiile publice ierarhic superioare a situaţiilor financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice, potrivit legii- sancţiune: amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei ;

4. Cele referitoare la depunerea declaraţiei din care să rezulte că persoanele nu au desfăşurat activitate, respectiv a înştiinţării despre exerciţiul financiar ales, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începutul exerciţiului financiar ales (persoanele nou-înfiinţate depun înştiinţarea respectivă în termen de 30 de zile calendaristice de la dată înfiinţării)-sancţiune: amendă de la 100 lei la 200 lei ;

5. Cea referitoare la prezentarea de situaţii financiare care conţin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare- sancţiune: amendă de la 200 lei la 1.000 lei;

6. Cele referitoare la efectuarea inventarierii, nerespectarea prevederilor referitoare la întocmirea declaraţiilor prevăzute la art. 30 şi 31 (declaraţie scrisă a administratorului care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că: a) politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile; b) situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată; c) persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate) şi nerespectarea prevederilor referitoare la obligaţia membrilor organelor de administraţie, conducere şi supraveghere de a întocmi şi de a publica situaţiile financiare anuale- sancţiune: amendă de la 400 lei la 5.000 lei;

7. Cele referitoare la nerespectarea prevederilor referitoare la obligaţia membrilor organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale societăţii-mamă de a întocmi şi de a publica situaţiile financiare anuale consolidate- sancţiune: amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei;

8. Cele referitoare la nerespectarea obligaţiei privind auditarea, conform legii, a situaţiilor financiare anuale şi a situaţiilor financiare anuale consolidate-sancţiune: amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei;

9. Cele referitoare la nedepunerea, potrivit prezenţei legi, a situaţiilor financiare anuale, a situaţiilor financiare anuale consolidate, precum şi a raportărilor contabile-sancţiune : amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;

10. Cele referitoare la întocmirea, semnarea şi depunerea în termenul legal la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice a situaţiilor financiare anuale şi, după caz, a situaţiilor financiare anuale consolidate, precum şi a raportărilor contabile, se sancţionează cu amendă diferenţiat în funcţie de perioada întârzierii-sancţiune: - cele referitoare la întocmire şi semnare, amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei; - cea referitoare la depunerea în termenul legal, amendă de la 300 lei la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 şi 15 zile lucrătoare, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 şi 30 de zile lucrătoare, şi cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depăşeşte 30 de zile lucrătoare.

34. Care este termenul pentru depunerea situaţiilor financiare în 2020?

SRL-urile depun ca în fiecare an situaţiile financiare în termen de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar pentru anul precedent.

Pentru anul 2019, 150 de zile se împlinesc în data de 29 mai 2020 (31 zile ian+ 29 zile feb+31 zile martie +30 zile apr + 29 zile mai = 150 zile)

35. Este obligatorie auditarea situaţiilor financiare ale microîntreprinderilor?

Potrivit legii, sunt supuse auditului entităţile care, la data bilanţului, depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

  • total active = 16.000.000 lei;
  • cifra de afaceri netă = 32.000.000 lei;
  • numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului = 50.

Atenţie! Obligaţia de auditare pentru entităţile prevăzute la prezentul alineat se aplică atunci când acestea depăşesc limitele respective în două exerciţii financiare consecutive.

Fiindcă microîntreprinderile au cifra de afaceri de până la 1 mil. eur (deci sub plafonul de 32 mil. lei), obligaţia de auditare există doar dacă totalul activelor şi numărul mediu de salariaţi depăşesc limitele descrise.

36. Există diferenţe între microîntreprindere şi microentitate?

Cele două încadrări corespund abordării contabile şi respectiv fiscale a unei categorii de întreprinderi mai mici, pentru care se acordă anumite facilităţi sau tratament special la raportarea contabilă respectiv la calculul de taxe.

Iată şi diferenţele dintre cele două noţiuni:

Din punct de vedere contabil, potrivit Ordinului nr. 1802/2014, o microentitate este o entitate care, la data bilanţului, nu depăşeşte limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 1.500.000 lei (echivalentul a 338.310 euro);
b) cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei (echivalentul a 676.620 euro);
c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.

Din punct de vedere fiscal, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

  • a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro.
  • capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale;
  • nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

37. Declaraţii de depus după finalizare bilanţ

Nu uitaţi că în 2020 aveţi obligaţia de a depune în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare, declaraţia privind beneficiarii reali.

Art. 56 din Legea nr. 129/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prevede la alin. (4) că:

Declaraţia anuală se depune la oficiul registrului comerţului în care este înmatriculată persoană juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale, iar dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaraţia se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit

38. La cât timp de la înfiinţare este obligatorie achiziţia registrului unic?

Contribuabilii nou-înfiinţaţi sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile de la data înregistrării, să achiziţioneze registrul unic de control.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) neachiziţionarea registrului unic de control de la direcţiile generale ale finanţelor publice din raza teritorială unde îşi are sediul social contribuabilul

b) neprezentarea registrului unic de control la solicitarea organelor de control specializate

Amenzi de la 500 lei la 1.000 lei pentru săvârşirea primei fapte, şi de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru săvârşirea celei de a doua.

39. Dacă primeşti o amendă contravenţională care este termenul în care poţi achita jumătatea amenzii?

Vă reamintim aici o prevedere legală – Legea nr. 203/20.07.2018 – care se aplică din 24 august 2018 şi care a adus modificări O.G. nr. 2/12.07.2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, astfel: termenul achitării a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ s-a extins de la cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la dată comunicării acestuia, la cel mult 15 zile de la dată înmânării sau comunicării procesului-verbal.

40. Există un plafon al sumelor pe care le poţi lăsa în casieria unităţii?

Nu există un astfel de plafon. Poţi să laşi orice sumă, dar cu cât sumele sunt mai mari trebuie să ţii cont de riscul de furt.

41. Care sunt limitele pentru tranzacţiile cu numerar ?

Principalele limite sunt prezentat detaliat în articolul Operaţiuni de încasări şi plăti în numerar – plafoane şi interziceri.

42. Poţi să angajezi străini pe firmă?

Da, acest lucru este posibil însă numai în anumite condiţii.

Străinii cu şedere legală pe teritoriul României pot fi încadraţi în muncă în baza avizului de angajare obţinut de angajatori .

Străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi încadraţi în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare numai cu contract individual de muncă cu timp parţial cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi.

Primirea la muncă pe teritoriul României a unui străin fără aviz de angajare sau de detaşare, cu sau fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată.

43. Ce proceduri obligatorii trebuie să deţină microîntreprinderile ?

Există 3 proceduri/manuale obligatorii:

44. Ce trebuie să ştie administratorul unei microîntreprinderi despre inventariere ?

Există 10 lucruri importante pe care le-am sintetizat în articolul: 10 prevederi legate de inventarierea anuală – Ordinul 2861 din 2009

45. Ce se întâmplă dacă nu există angajaţi, cine efectuează inventarierea ?

În condiţiile în care entităţile nu au niciun salariat care să poată efectua operaţiunea de inventariere, aceasta se efectuează de către administratori. Mai trebui să ştii că din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective şi nici auditorii interni sau statutari.

46. Cine poate aplica regimul de declarare derogatoriu?

Regimul de declarare derogatoriu este un regim special de declarare a obligaţiilor fiscale pentru firmele care şi-au înregistrat suspendarea la Registrul Comerţului. Practic, solicitând acest sistem nu va mai trebui să depui toate declaraţiile care în mod normal le-ai avea conform vectorului fiscal.

Nu este un regim obligatoriu: firmele inactive la Registrul Comerţului pot opta fie să depună în continuare declaraţiile fiscale conform vectorului fiscal, cu suma 0, sau pot solicita acest sistem special.

Baza legală este : Ordinul nr. 1.221 din 12 iunie 2009 , actualizat, privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu.

Depunerea declaraţiilor fiscale conform unui regim de declarare derogatoriu poate fi aprobată pentru perioade mai mari de 12 luni, dar nu mai mult de 3 ani consecutivi.

47. Care este durata de păstrare a arhivei contabile?

Termenele de păstrare a documentelor financiar contabile sunt

Termen de 50 ani:

  • Statele de plată

Termen de 10 ani:

  • Registrul-Jurnal;
  • Registrul-Inventar;
  • Registrul-Cartea mare;
  • Situaţiile financiare anuale (art 35 alin (3) Legea contabilităţii).

Documentele financiar-contabile care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viaţă mai mare de 10 ani se păstrează pe o perioadă de timp mai mare, respectiv pe perioada de utilizare a bunurilor.

Termen de 5 ani:

  • Bon de consum;
  • Bon de predare, transfer, restituire;
  • Dispoziţie de livrare;
  • Fişă de magazie;
  • Listă de inventariere;
  • Chitanţă;
  • Chitanţă pentru operaţiuni în valută;
  • Dispoziţie de plată/încasare către casierie;
  • Decont pentru operaţiuni în participaţie;
  • Ordin de deplasare (delegaţie);
  • Decont de cheltuieli pentru deplasări externe;
  • Extras de cont;
  • Borderou de primire a obiectelor în consignaţie;
  • Borderou de ieşire a obiectelor în consignaţie;
  • Fişă de cont pentru operaţiuni diverse;
  • Document cumulativ;
  • Decizie de imputare;
  • Angajament de plată.

48. Microîntreprinderile mai au obligaţia să comunice locurile de muncă vacante?

Da, există în continuare această obligaţie. Angajatorii au obligaţia de a comunica agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (AJOFM) toate locurile de muncă vacante, în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantarea acestora.

Nerespectarea prevederilor art. 10 din Legea nr 76/2002 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei. De asemenea, nerespectarea prevederilor art. 41 alin. (2) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

49. Care sunt termenele în care trebuie să transmiţi în REVISAL datele privind contractele de muncă şi modificările?

  • Contractul individual de muncă se înregistrează în Revisal până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat.
  • Actul adiţional la contractul individual de muncă în ceea ce priveşte salariul brut se înregistrează în Revisal în termen de 20 de zile lucrătoare din momentul intrării în vigoare.
  • Actul adiţional cu privire la modificarea timpului de muncă, a funcţiei, a tipului de contract, se înregistrează până cel târziu cu o zi anterioară intrării în vigoare.
  • Decizia de suspendare a CIM – ziua anterioară intrării în vigoare.
  • Încetare suspendare a CIM – ziua anterioară intrării în vigoare
  • Încetare CIM cel târziu ziua încetării sau ziua când am luat la cunoştinţă

50. Ce este mai avantajos fiscal: să ai un angajat şi să plăteşti 1% sau să nu ai angajaţi şi să plăteşti 3%?

Depinde de cifra de afaceri realizată.

Presupunem că obţii o cifră de afaceri de 200.000 lei.

a) dacă nu ai salariaţi, atunci datorezi la stat doar impozit pe micro 3% *200.000 lei = 6.000 lei

b) dacă ai salariaţi, plăteşti impozit micro 1%*200.000 lei = 2.000 lei.

Dacă ai un angajat cu salariu minim 2.230, vei plăti taxe lunare de 934 lei, iar anual 12* 934 lei = 11.208.

Deci total taxe : 2.000 lei + 11.208 lei = 13.208 lei.

În acest exemplu este mai avantajos să nu ai salariaţi fiindcă vei plăti la buget doar 6.000 lei.

La o cifră de afaceri de 560.400 lei, pe exemplul de mai sus cu un salariat cu salariu minim 2230, se plătesc aceleaşi taxe în ambele variante. Până la acest plafon este mai avantajos să nu ai salariaţi, iar de la acest plafon în sus este mai avantajos să ai salariaţi.

Material informativ realizat de Contzilla.ro.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: