Aberaţiile fiscale pe care le mai „coace” Guvernul

Premierul Mihai Tudose şi ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa

Deşi până acum doar puţine dintre măsurile pe care le-a pregătit în programul de guvernare au ajuns să fie implementate, celelalte dovedindu-se, după cum spunea preşedintele Klaus Iohannis, „ţopăieli” fiscal-bugetare, Guvernul plănuieşte două măsuri despre care specialiştii spun de pe acum că sunt noi aberaţii fiscale.

Guvernul vrea ca toate companiile să deschidă un cont separat în care să vireze numai taxa pe valoare adăugată (TVA), pentru a reduce evaziunea fiscală. De asemenea, Executivul vrea să îi pună pe români să completeze o declaraţie de patrimoniu, măsură care ar presupune analiza valorii tuturor bunurilor deţinute de cetăţeni.

„Vom introduce un mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasi-total evaziunea la TVA declarat şi neplătit în prezent”, se arată în programul de guvernare.

Măsura urma să intre în dezbatere publică de la 1 august, lucru care s-a întâmplat încă, Guvernul dorind ca ea să fie implementată începând cu 1 septembrie.

Ce vrea de fapt Guvernul

Guvernul ar vrea ca toate companiile din România să mai deschidă un cont la bănci sau la Trezorerie, cont în care să încaseze TVA aferent facturilor emise către clienţi şi din care ar urma să plătească doar TVA aferent facturilor de la furnizori sau de TVA către buget, iar disponibilul ar putea fi folosit de către companie doar cu aprobarea ANAF, arată avocatul specializat pe fiscalitate Gabriel Biriş, într-o opinie pentru cursdeguvernare.ro.

Scopul declarat al acestei măsuri, spune el, este reducerea evaziunii prin crearea unui circuit financiar controlat, paralel cu circuitul financiar „normal”, astfel încât hoţii să nu mai aibă acces liber la TVA-ul care circulă între companii. În subsidiar, autorii propunerii susţin că măsura ajută şi companiile care vor avea banii puşi de o parte pentru plata TVA pe 25 ale lunii următoare.

Diavolul din detalii

Deşi România are urgentă nevoie de o măsură anti-evaziune, prin care Fiscul să îmbunătăţească colectarea la buget, Biriş consideră că măsura privind split-payment nu este cea potrivită.

Potrivit lui Biriş, o potenţială consecinţă negativă a acestei măsuri va fi că banii companiilor vor fi blocaţi în acest cont de TVA până când Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va binevoi să aprobe folosinţa lor. De asemenea, datorită faptului că firmele vor trebui să facă două plăţi, va apărea problema verificării corectitudinii împărţirii acestora. Mai mult, pot apărea plăţi ale facturii în contul de TVA, care va fi blocat, ceea ce înseamnă bătaie de cap pentru compania care trebuie să încaseze banii. Totodată, vor apărea comisioane bancare pentru deschiderea conturilor de TVA, iar companiile vor trebui să cheltuiască suplimentar cu adaptarea sistemelor informatice de evidenţă.

Biriş mai susţine că modelul italian, pe care îl are în vedere Guvernul, în primul rând că se aplică doar pentru plăţile către furnizorii statului, în niciun caz pentru toată lumea, iar în al doilea rând Italia a obţinut o derogare de la o Directivă a Uniunii Europene, în timp ce autorităţile noastre susţin că nu au nevoie de nicio aprobare.

„Contul acesta de TVA are potenţial distructiv semnificativ mai mare pentru economie decât toate măsurile pomenite anterior” Gabriel Biriş avocat specializat pe fiscalitate

Declaraţia de patrimoniu, scoasă din context

O altă măsură pe care o are în vizor Guvernul este introducerea unei declaraţii de patrimoniu, începând cu anul 2018. Iniţial, în vechiul program de guvernare, Executivul dorea legarea acesteia de declaraţia de venit global a unei gospodării, însă în noul program nu precizează contextul.

Întrebat de această declaraţie, la începutul lunii trecute, premierul Mihai Tudose s-a arătat încurcat. Ulterior, jurnaliştii l-au întrebat şi pe liderul PSD Liviu Dragnea ce părere are despre reacţia premierului legat de declaraţia de patrimoniu. „Să ajungem noi până acolo”, a fost răspunsul lui Dragnea.

Într-un interviu mai recent pentru Capital, ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa ne lămureşte: prin această măsură ia în calcul o identificare a patrimoniului fiecărei persoane fizice. Potrivit lui, aceasta ar fi „un instrument aferent punerii în practică a unui Program de Dezvăluire Voluntară care vizează, în principal, atragerea contribuabililor la declararea veniturilor, bunurilor din străinătate, inclusiv cele din off-shore-uri”. Şi în contextul din vechiul program de guvernare se pare că măsura se va adresa tuturor persoanelor fizice.

Ministrul de Finanţe a dat un răspuns şi redacţiei „Adevărul” cu privire la introducerea declaraţiei de patrimoniu, însă vag. „La nivelul grupurilor de lucru din MFP sunt multe idei şi propuneri. Le analizăm pe toate, indiferent dacă sunt sau nu în programul de guvernare. Abia după ce facem o analiză, transmitem concluziile factorilor de decizie”, ne-a spus Mişa. 

Cu toate acestea, avocatul Gabriel Biriş susţine că măsura este scoasă din context şi, aşadar, o prostie. Biriş este iniţiatorul unei măsuri similare, din 2011, care era parte dintr-un pachet de combatere a evaziunii. El spunea, în 2013, când a început să fie aplicată măsura, că verificarea situaţiei fiscale nu aplică nicidecum românului de rând, ci persoanelor cu averi mari sau celor care sunt incomode, cu risc fiscal mare.

„Dacă este scoasă din context, doar ca declaraţie de patrimoniu, e o prostie, că nu ai de ce să o dai, care e scopul”, a declarat pentru „Adevărul” Gabriel Biriş.

El precizează că a propus această măsură pentru românii care au un patrimoniu net peste un milion de euro, „pentru că riscul fiscal nu este la mamaie care are WC-ul în fundul curţii, riscul este la oamenii care cântăresc ceva, care au nişte bani”.

Biriş mai susţine că în prezent nu ai cum să pui toţi cetăţenii să îşi declare patrimoniul, un motiv fiind şi că „toate declaraţiile astea înseamnă şi nişte costuri pentru ANAF, pentru că trebuie să le proceseze, să strângă informaţia”.