A fost înfiinţat fondul de investiţii în energie kazah-român

Fondul de investiţii kazah–român, promis încă din anul 2013 de fostul premier Victor Ponta, a fost înfiinţat săptămâna trecută şi a identificat deja primele două proiecte energetice în care vrea să investească.

KazMunayGas International (KMGI) şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) deţinută de Ministerul Energiei au semnat, săptămâna trecută, contractul de asociere prin care se înfiinţează Fondul de investiţii în energie kazah - român, conform prevederilor Memorandumului de Înţelegere dintre statul român şi KMGI (fostul Grup Rompetrol).

Memorandumul dintre KMGI (fostul Grup Rompetrol) şi statul român, încheiat în anul 2013, prevede mecanismul de privatizare al acţiunilor deţinute de statul român în Rompetrol Rafinare SA şi crearea unui fond de investiţii comun în domeniul energetic.

Prin fondul de investiţi kazah-român se preconizează că vor fi derulate investiţii de aproximativ un miliard de dolari pe o durată de 7 ani. Contribuţia KMGI la capitalul fondului este de 150 milioane de dolari, iar o parte din aceasta, contribuţia statului român în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către KMGI. Structura acţionariatului fondului de investiţii ce va derula proiecte în domeniul energiei este: KMGI - 80% şi statul român - 20%.

În ce proiecte  va investi fondul      

Fondul de investiţii va derula proiecte în domeniul energiei. KMGI transmite că a identificat deja cel puţin două proiecte majore, cu o valoare a investiţiilor care depăşeşte 200 de milioane de dolari, ce pot fi dezvoltate în cadrul Fondului kazah- român şi care vor impacta pozitiv economia României, în special, prin crearea directă a aproximativ două mii de locuri de muncă.

Unul dintre proiectele vizate de Fondul mixt de investiţii se referă la construcţia unei centrale de cogenerare (de producere combinată de energie electrică şi termică) pe platforma Petromidia, în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia. Centrala de cogenerare va avea capacitatea de a alimenta cu energie atât oraşul Năvodari, cât şi rafinăria Petromidia. Valoarea investiţiei se ridică la 120 de milioane de dolari şi se estimează că proiectul va fi finalizat în 4 ani din momentul demarării.

Un alt proiect se referă la extinderea cu aproximativ 80 de staţii a reţelei de benzinării pe piaţa locală. Noile staţii vor fi dezvoltate prin investiţii de tip greenfield, suma totală estimată ridicându-se la 100 de milioane de dolari.

„Constituirea Fondului de Investiţii kazah-român nu este doar o oportunitate de a atrage noi investiţii în sectorul energetic românesc, dar, de asemenea, un semnal clar că putem să contribuim la dezvoltarea industriei energetice naţionale. Prin investiţiile pe care crearea acestui fond le presupune vor fi create noi locuri de muncă în România, iar sectorul energetic naţional va beneficia de un aport de capacitate de producţie”, a spus Constantin Văduva, Preşedintele Directoratului SAPE.

KMGI este deţinută de Compania Naţională de Petrol şi Gaze din Kazahstan, KazMunayGas. Grupul petrolier KMGI desfăşoară operaţiuni majore în domeniile rafinare, petrochimie, retail şi trading pe 11 pieţe internaţionale.

În România, KMGI operează rafinăria Petromidia Năvodari – cea mai mare unitate de profil, rafinăria Vega Ploieşti – cea mai veche unitate de profil în funcţiune (1905) şi unicul producător de bitum şi hexan, dar şi o vastă reţea de distribuţie a carburanţilor.

Gabriel Dumitraşcu: „La data negocierii şi semnării memorandumului, Rompetrol nu avea datorii istorice către statul român“

Rompetrol nu avea datorii istorice către statul român, la data semnării Memorandumului de Înţelegere, în 2013, a scris, pe Facebook, Gabriel Dumitraşcu, fost şef OPSPI. Într-o postare amplă, acesta clarifică care era situaţia la momentul semnării Memorandumului şi  considerentele pe baza cărora l-a semnat.

„Ca responsabil şi semnatar al Memorandumului de înţelegere cu KazMunay- Gas International(KMGI), în februarie 2013, mă simt obligat de fiecare dată, să clarific şi să corectez informaţiile apărute în spaţiul public, considerând că doar adevărul şi argumentele pot duce la o judecată corectă. La data negocierii şi semnării memorandumului, Rompetrol nu avea datorii istorice către Statul Român. Toate datoriile fuseseră compensate prin răscumpărarea unei părţi a obligaţiunilor emise în contul datoriilor şi diferenţa de obligaţiuni rămase nerăscumpărate au fost convertite în 2010 în acţiuni, conform mecanismului legal. Astfel, Statul Român a redevenit acţionar cu 44,7% la Rompetrol Rafinare(anterior Statul deţinea zero acţiuni). Datorită şicanelor cu geneză politică, mai puţin principiale, Rompetrol era în pragul închiderii operaţiunilor şi concedierii angajaţilor. Fuseseră anunţate preavizele de concediere care afectau peste 3.000 de salariaţi”, notează Dumitraşcu.

Acesta subliniază că principalul  obiectiv al negocierilor a fost menţinerea în stare operaţională a Rompetrol, având în vedere contribuţia sa la securitatea energetică (Rompetrol avea o cotă de aproximativ 40% din producţia de carburanţi, ce nu putea fi suplinită decât prin importuri); faptul că era unul dintre marii contribuabili plătitori la bugetul de stat, cu peste un miliard de dolari anual.

Oprirea Rompetrol ar fi afectat activitatea unor firme cu peste 20.000 de angajaţi

Pe de altă parte, oprirea Rompetrol ar fi creat un lanţ de multiple crize sectoriale în zona utilizatorilor de produse petrochimice şi al produselor asfaltice. „Ar fi fost afectate activităţile mai multor firme cu peste 20.000 de angajaţi şi stabilitatea veniturilor bugetare ale statului. Ar fi fost afectată încrederea în mediul investiţional românesc”, susţine Dumitraşcu.

Rezultatele obţinute în negociere sunt net în favoarea Statului Român

 Aprobarea memorandumului prin lege, şi nu prin hotărâre de guvern, a fost opţiunea excesiv de prudentă a Guvernului, motivată de implicările şi interesele politice anterioare în crearea artificială a diferendului.

„Propunerea înfiinţării fondului de investiţii a venit ca o aplicare a principiului că un investitor cu cât este mai ancorat în economia naţională, cu atât devine mai integrat şi interesat de bunul mers al mediului economic. În plus, statul român nu avea o contribuţie directă, dar primea o participaţie de 20% la profit. Investiţiile prognozate de un miliard euro ar fi asigurat un surplus anual de taxe şi impozite şi ar fi generat dezvoltări orizontale şi integrări verticale. Fondul investeşte în proiecte cu o rentabilitate mult mai mare decât oferă sectorul rafinării petrolului”, a declarat Dumitraşcu.