2021 va fi un an dur. Ce spun economiştii despre creşterea taxelor şi cum ne poate sancţiona CE pentru deteriorarea finanţelor publice
0
Comisia Europeană atrage atenţia că România alunecă pe o pantă periculoasă din cauza deteriorării masive a finanţelor publice, generată în special de cheltuielile excesive cu creşterea salariilor şi a pensiilor, care adâncesc deficitul excesiv deja înregistrat la finalul anului trecut.
În opinia oficialilor europeni, creşterea cheltuielilor de la buget destinate combaterii pandemiei şi consecinţelor sale economice şi sociale explică doar parţial preconizata creştere a deficitului.
În plus, Comisia Europeană consideră că România nu pare în măsură să facă ajustările necesare pentru a putea să se asigure că deficitul excesiv identificat este corectat în viitorul apropiat.
Motivele pentru care ţara noastră este aproape de a fi sancţionată îşi au originea în politicile fiscale din anii trecuţi, după cum au explicat pentru „Adevărul” specialiştii.
Cabat: Cred că nici în 2021 nu le vom putea corecta
Contactat telefonic, finanţistul Dragoş Cabat, preşedinte al CFA România a declarat pentru „Adevărul” că nu crede că este posibil ca România să poată corecta în anul ce vine deficitul excesiv.
„Avem probleme din anii trecuţi cu aceste creşteri ale deficitelor bugetare şi alte vulnerabilităţi destul de mari, chiar şi în anii în care aveam cea mai mare creştere economică din UE. Acestea sunt motivele pentru care ne avertizează acum Comisia Europeană. Doar că anul acesta, din cauza crizei sanitare, tot ce s-ar fi putut corecta este amânat. Şi cred că nici în 2021 nu le vom putea corecta”, a declarat finanţistul.
Întrebat ce poate face ţara noastră pentru a îndrepta situaţia, el a spus că „se poate pune o presiune mai mare pe forţele politice, să nu mai crească atât cheltuielile bugetare, să nu mai crească salariile şi pensiile”.
„Din 2022, după ce vom fi depăşit criza financiară şi de sănătate, Comisia Europeană va impune măsuri şi va face presiuni foarte mari faţă de toate statele care au înregistrat deficite mari să aibă bugete echilibrate. Ne va impune măsuri de scădere a deficitelor bugetare.
Dar România trebuie să-şi facă un plan clar până atunci, pentru că altfel nu poate reduce deficitele structurale. Toate cheltuielile cu salariile şi pensiile şi altele care ţin de administraţie trebuie reduse semnificativ”, a spus Cabat pentru „Adevărul”.
Mircea Coşea: Deficitul comercial arată că suntem o ţară slab dezvoltată
La rândul său, profesorul de economie Mircea Coşea a afirmat că nu pandemia a adus România în situaţia de a cheltui excesiv, acesta fiind apanajul guvernărilor anterioare izbucnirii crizei.
„Nu trebuie să punem pandemia pe primul loc. România are probleme de natură structurală mult mai vechi. Acestea apar în toţi indicatorii economici: avem deficit comercial, care arată că suntem o ţară slab dezvoltată care exportă materiale de bază şi importă produse finite, ceea ce ar fi dus oricum la o criză; avem o datorie publică într-o creştere absolut îngrijorătoare, ceea ce înseamnă că banii devin mai scumpi; avem un deficit bugetar mare ceea ce înseamnă că România nu are o politică fiscală bine reglementată. Adică cheltuim prea mult”, a explicat profesorul Mircea Coşea.
În ce priveşte efectele pe care avertismentul CE le poate produce asupra României, profesorul a spus că, deocamdată, nu este îngrijorat. „Nu mă îngrijorează foarte mult CE. Sunt încă 11 ţări în această situaţie, iar Comisia Europeană va ţine cont de tot ce s-a cheltuit în pandemie. Problema României este legată de fondurile europene, pentru că ţine cont de ele în planurile sale. Ori jumătate din aceste fonduri sunt împrumuturi, provin din credite, ne îndatorăm şi mai mult prin Fondul de Rezilienţă. CE va cere ca fondurile să fie accesate de ţări care fac reforme.
Dar la noi, lupta politică e mai importantă decât reformele. Nu ne vom reveni în 2021, chiar dacă ministrul Cîţu ne spune asta. Un deficit de 9% din PIB e un lucru foarte grav. Iar ce ne propun politicienii nu înseamnă nimic: PSD aruncă bani în stânga şi în dreapta, iar PNL propune nişte proiecte foarte mari, fără legătură cu ridicarea României pe o treaptă superioară aşa cum este producţia industrială. 2021 va fi un an dur. Nu credem în creşterea de impozite şi taxe, ci în îngheţări de venituri şi revizuirea programelor de investiţii”, a spus Coşea pentru „Adevărul”.
Cristian Păun: Derapajele populiste trebuie excluse de acum încolo
„România a intrat în procedură de deficit excesiv de anul trecut. Nu de acum, de ieri sau alaltăieri. Noi am făcut acest deficit când economia creştea şi când se presupune că ar trebui să ai o evoluţie mai echilibrată bugetar. Faptul că această criză a adăugat cheltuieli importante, mai ales de natură medicală nu ar trebui să ne mire”, a explicat la rândul său profesorul de economie Cristian Păun.
În ce priveşte eventualele măsuri care ar putea corecta acest dezechilibru, profesorul Păun a subliniat că sunt excluse derapajele populiste de orice fel.
„Este foarte important ca acest dezechilibru să fie cât mai limitat în acest an şi să avem şi un plan pentru perioada următoare. Exclus, părerea mea, derapajele populiste pentru o bună perioadă de acum încolo. Exclus să venim acum cu măsuri pro-ciclice de tipul taxe mai mari în criză. Vor avea efect advers.
Va trebui să găsim soluţii rapide de acomodare a cheltuielilor la nivelul veniturilor, de prioritizare a cheltuielilor şi de menţinere a unui nivel cât mai mare pentru investiţii cu efect de antrenare în economie cât mai mare”, a adăugat economistul.
Potrivit acestuia, o parte din plusul de deficit excesiv aferent acestui an, cea mai mare parte a mers către lucruri generate sau cerute de criza medicală prin care trecem (de exemplu, sistemul medical beneficiază de o alocare record din PIB de 5,7%, alocare care se întâmplă pe un PIB mult mai mic faţă de cel de anul trecut).
Comisia Europeană a avertizat România cu privire la deteriorarea masivă a finanţelor publice
România a fost avertizată miercuri de Comisia Europeană cu privire la deteriorarea masivă a finanţelor publice în 2020, oficialii europeni considerând că ţara noastră nu pare în măsură să facă ajustările necesare pentru a putea să se asigure că deficitul excesiv identificat este corectat în viitorul apropiat.
Amintind că, începând din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv, ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat, Comisia Europeană estimează că deficitul României va trece de 10% din PIB în 2020 şi va continua să crească în anii următori.
„Elemente importante ale situaţiei fiscale care erau deja prezente înainte de izbucnirea pandemiei în 2020 nu au fost modificate. Acestea includ creşteri semnificative ale pensiilor, care nu sunt finanţate, majorarea alocaţiilor pentru copii, reducerea taxelor indirecte şi diminuarea contribuţiilor sociale pentru unele categorii de angajaţi”, subliniază Comisia Europeană.
Executivul comunitar precizează că încercările Guvernului de a limita impactul unora din aceste măsuri au fost respinse de Parlament, iar rezultatul este incert. Cu toate acestea, chiar dacă propunerile vizând moderarea creşterii pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii ar fi adoptate în cele din urmă, perspectivele fiscale ar rămâne foarte nefavorabile.
„În consecinţă, autorităţile vor trebui să analizeze noi acţiuni structurale substanţiale, atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli, pentru a pune deficitul pe o traiectorie descendentă şi a împiedica o creştere abruptă a raportului datorie-PIB”, susţine CE.
Comisia va reexamina situaţia bugetară a României în primăvara anului 2021.
12 state europene prezentau încă din februarie dezechilibre bugetare
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), instrument de detectare a posibilelor dezechilibre macroeconomice, constată că, în timp ce dezechilibrele macroeconomice erau în curs de reducere înainte de izbucnirea crizei provocate de epidemia de COVID-19, în prezent riscurile de apariţie a unor dezechilibre par a fi în creştere în statele membre care se confruntau deja cu dezechilibre înainte de epidemie.
Raportul recomandă elaborarea de bilanţuri aprofundate care să identifice şi să evalueze gravitatea posibilelor dezechilibre macroeconomice pentru cele 12 state membre care au fost deja identificate ca înregistrând dezechilibre sau dezechilibre excesive în februarie 2020. Acestea sunt Croaţia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Ţările de Jos, Portugalia, România, Spania şi Suedia.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
