Mihaela Drăgan, actriţă română de etnie romă: „Nu aş vrea ca oamenii să plece de la spectacolele noastre indiferenţi sau cu senzaţia că totul este în regulă în lume”

Mihaela Drăgan, actriţă română de etnie romă: „Nu aş vrea ca oamenii să plece de la spectacolele noastre indiferenţi sau cu senzaţia că totul este în regulă în lume”

Actriţa Mihaela Drăgan                                                                                      (Foto: Nino Nihad Pushad)

Mihaela Drăgan, actriţă româncă de etnie romă, a vorbit pentru podcastul Scena.ro, despre ce înseamnă teatrul dedicat minorităţii rome în România şi despre posibilităţile ca teatrul să schimbe mentalităţile în acest sens.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe Mihaela Drăgan e posibil să o ştiţi din „Aferim!” al lui Radu Jude, sau din „Magie Noire', regizat de Fanny Ardant. Sau poate aţi auzit de ea odată cu nominalizarea pentru premiul anual oferit de Liga Femeilor Profesioniste din Teatru (”The League of Professional Theatre Women”), din New York. 

În 2014, Drăgan a înfiinţat trupa de teatru „Giuvlipen”, ale căror spectacole  au o agendă feministă, de la hipersexualizarea femeilor rome de către bărbaţii ne-romi şi până la genocidul nazist împotriva romilor. 

În spatele deciziei de a fonda o astfel de trupă, stă lipsa unei reprezentări culturale a romilor, după cum a explicat actriţa la podcastul Scena.ro. 

Mi se pare că minoritatea romă, deşi a doua cea mai numeroasă din România, nu e reprezentată cultural deloc. Noi nu avem nicio instituţie de cultură în România, nici măcar o galerie de artă, niciun teatru..Mi s-a părut că e nevoie să începem de undeva şi aşa am înfiinţat această trupă independentă”. 

Romii în teatrele de stat

Spectacolele marca Giuvlipen, explică Drăgan, vorbesc despre noi toţi, chiar dacă temele pe care le tratează ţin de identitatea romă sau identitatea de femeie. Asta pentru că experienţele actorilor romi în teatrele de stat din România nu au fost neapărat fericite. „Nu e ca şi cum suntem bine primiţi oriunde”. 

Mihaela Drăgan nu a avut astfel de experienţe, dar colegii săi, da, aşa că o trupă de teatru romă s-a născut „din nevoia de a juca aşa cum ne dorim, nu de a aduce tava în scenă şi a pleca, şi a avea mereu rolurile secundare, sau roluri-stereotip”. 

„Primeau doar roluri marginale, neimportante, roluri stereotip...Nu există dramaturgie romă, am început să facem noi acest exerciţiu de a scrie”. După scris, cu timpul, au urmat modificări, apărute în urma părerilor unor oameni mai avizaţi, precum dramaturgul Mihaela Michailov. 

Ce înseamnă ”Giuvlipen”

În 2014, când „Giuvlipen” apărea pe lume, protagonistele proiectului erau doar actriţe rome care se defineau ca feministe. 

„Am vrut să defiim cuvântul <<feminism>> în limba romani şi nu exista. Atunci am pornit de la <<giuvli>> care înseamnă femeie, iar <<ipen>> este sufixul pentru substantive colective abstracte...Am întrebat un lingvist rom şi a zis, <<da, merge>>. Am inventat un cuvânt în limba romani, odată cu o trupă de teatru", a explicat Mihaela Drăgan. 

Iar reacţiile nu au întârziat să apară, deopotrivă pozitive şi negative, însă mai numeroase cele dintâi. Pentru comunitatea romă în special, apariţia unei asemenea trupe a fost un şoc. De exemplu, când au mers prin comunităţi, au dat peste femei care plângeau, cărora nu le venea să creadă că există aşa ceva. 

„Noi am spus de la început, nu ne-am definit niciodată ca teatru activist, ci ca teatru rom contemporan. Noi vorbim despre problemele noastre contemporane. Facem un teatru angajat. Mie îmi place teatrul provocator. Ăla foarte critic. Nu vreau să menajez publicul... Bineînţeles că noi critica o facem prin mecanisme comice în spectacolele noastre... Nu aş vrea ca oamenii să plece de la spectacolele noastre indiferenţi sau cu senzaţia asta că totul este în regulă în lume...Foarte multe lucruri nu sunt în regulă şi nu vrem ca ei să se simtă în regulă... Vrem să le dăm un imbold, că este şi despre ei.”

                                                                    Foto: Claudiu Ciprian Popa

Scopul „Giuvlipen” nu este, conform lui Drăgan, acela de a salva comunitatea romă sau românii, prin teatru, misiunea principală fiind una artistică. 

Discriminarea

Întrebată dacă aroganţa este cea care duce la discriminarea minorităţilor în societatea românească, Mihaela Drăgan a explicat că ar fi vorba mai degrabă de reticenţe, „mai ales cu romii şi maghiarii în România.Asta e important, atunci când există reprezentare culturală şi vizibilitate, atunci oamenii se întâlnesc şi dispare frica asta de celălalt”. 

„Genocidul romilor nu e recunoscut, ce să mai vorbim de microagresiuni. Faptul că România şi guvernul fascist al lui Antonescu au omorat 25.000 de romi...încă ne luptăm să fie recunoscut. Suntem într-o totală negare. Trebuie să recunoaştem unde suntem şi să începem munca asta, că e o muncă până la urmă. E imposibil să nu ai prejudecăţi dacă nu citeşti, dacă nu eşti într-un context”. 

Mihaela Drăgan, născută în 1986, este actriţă şi dramaturgă care locuieşte şi lucrează în Bucureşti şi Berlin. 

În 2014, a fondat  compania de teatru Giuvlipen, „un teatru revoluţionar”, confom agenţiei de presă Reuters, alături de alte actriţe rome. Spectacolele Giuvlipen au o agendă feministă: de exemplu, „Gadjo Dildo”, care vorbeşte despre hipersexualizarea femeilor rome de către bărbaţii ne-romi. 
În 2015, joacă în filmul „Aferim!”, regizat de Radu Jude, filmul care a câştigat Ursul de Argint pentru regie, la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin; iar în 2017, este personajul principal al scurtmetrajului „Magie Noire”, regizat de Fanny Ardant. 
 
Actriţa este, de asemenea, trainer pentru Teatrul Oprimaţilor, unde lucrează cu femei rome din comunităţi pe problemele lor specifice. În plus, a susţinut mai multe conferinţe pe teme asemănătoare, ca de exemplu „Producerea Teatrului Feminist Rom”, şi a fost speaker pentru TEDxEroilor şi Creative Mornings. În prezent, lucrează la Berlin, la Teatrul „Maxim Gorki”. 
Mihaela Drăgan este una dintre cele şase finaliste la Premiul Internaţional de Teatru Gilder/Coigney 2017, din New York, care recompensează activitatea de excepţie a unor femei din întreaga lume, care s-au dedicat teatrului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: