Ştirea publicată azi de „Adevărul“ zice aşa:

„400 de pachete care cuprind Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic (DOOM), dar şi cărţi de gramatică au fost comandate pe adresa Secretariatului General al Guvernului urmând a fi livrate săptămâna viitoare, potrivit unui portal de achiziţii publice. Investiţia guvernului se ridică la puţin peste 50 de mii de lei, mai exact 11.250 de euro.“ (Adevărul, 29.06.2018)

Din aceeaşi ştire aflăm şi conţinutul complet al pachetului:

„Pachet format din: a) Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Editura Univers Enciclopedic Gold Bucureşti; b) Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române; c) Gramatica de Bază a Limbii Române.“

Nu ştiu dacă redactarea este a SGG sau a ziariştilor, dar e bine să precizăm că atunci când guvernul are de gând să cumpere cărţi măcar titlurile acestora să fie scrise corect. Conform DOOM, pe care guvernul şi-l doreşte cu ardoare, titlurile publicaţiilor se scriu cu literă mare doar la primul cuvânt. Limba română urmează aici ortografia franceză şi nu pe  cea engleză, imitată în citatul de mai sus. Deci, ceea ce guvernul doreşte să cumpere sunt trei opere, scrise corect astfel: Dicţionarul explicativ al limbii române, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române şi Gramatica de bază a limbii române.

Menţionez că toate operele sunt editate de Univers Enciclopedic Gold, ceea ce e o bună afacere pentru o editură privată. Bănuim că afacerea este şi curată. Fireşte că este curată, de vreme ce Univers Enciclopedic Gold este singura editură care a publicat aceste trei opere!

Mă întreb totuşi: atunci când cele două dicţionare sunt disponibile gratis online, oare să credem că le este mai simplu guvernanţilor să caute cu degeţelul în două tomuri care cântăresc câteva kilograme? Mai mult, DEX-ul este aliniat cu DOOM, 2005, prin urmare sunt prea puţine beneficii de tras dacă îl vom cumpăra şi pe acesta. În schimb, pe DexOnline, publicul are acces şi la declinări şi conjugări, ceea ce este un ajutor de netăgăduit faţă de ediţiile pe hârtie, pe care mărturisesc că nici eu nu le mai folosesc.

Nu zic mai nimic despre Gramatica de bază a limbii române, pentru că, deşi zisă „de bază“, nu prea poate fi citită nici de specialişti, ca să nu mai spun că e săracă în exemple, cam toate „fabricate“... Să mai adăugăm că terminologia gramaticii nu este concordantă cu cea a dicţionarelor, care urmează gramatica tradiţională? Altfel spus, să fie cu iertare, dar nu vă văd deloc, domnilor guvernanţi, studiind această gramatică...

Iată cum o veste aparent îmbucurătoare m-a lăsat trist. Decât să arunce banii pe fereastră, guvernul ar fi făcut mai bine să sprijine Institutul de Lingvistică, al Academiei, în speţă ediţia a III-a a DEX-ului, nerevizuit temeinic din 2009, şi ediţia a treia a DOOM-ului, şi aceasta din 2005. Dar oare oamenii ăştia ne întreabă şi pe noi?

Vorba lui nenea Iancu, o afacere „curat murdară“!