Când „buna cuviinţă“ nu are ce căuta
0În studiul limbii şi în dicţionar, pudibonderia nu îşi are locul. Sunt numite cuvinte obscene, vulgare, triviale, tabuisme (de unii lexicografi străini). Adevărul este că a existat până nu demult, în cultura noastră oficială, o barieră de netrecut. Chiar şi literatura şi jurnalismul au fost obligate să „mascheze“ grafiile nepermise prin celebrele puncte de suspensie.
Este vorba, cu osebire, de trei cuvinte neacceptate în dicţionare până în secolul al XXI-lea: (a) fute, pizdă şi pulă.
Al. Graur mărturisea în Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, din 1954: „Procentul cuvintelor de origine latină ar fi fost uşor sporit (cam cu 6-7 la mie), dacă aş fi inserat câteva cuvinte pe care buna cuviinţă m-a oprit de a le nota şi care sunt aproape fără excepţie de origine latină”. Aşadar „buna cuviinţă”, cu irizările ei comuniste, a tabuizat aceste cuvinte, chiar în discutarea fondului principal al limbii noastre. (Sper că nu se va deduce de aici că ignor normele de decenţă socială sau că aş fi apologetul unui limbaj licenţios.) Dar ştiinţa e ştiinţă!
Ciudăţenia asta l-a intrigat pe suedezul Alf Lombard care, într-o lucrare dedicată verbului românesc şi publicată la Lund, în 1955, deplângea faptul că fute a fost omis chiar şi din Dicţionarul Academiei, fascicula F-lepădă/lojniţă.
Primul tratament etimologic îl găsim, în 1905, la Sextil Puşcariu, în Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache…. Este drept, lucrarea a fost redactată în germană. Reproduc, mai jos, acest articol.
„Fut, -úi, -út III [ar. mgl. Ir. ~] ‘ficken’ < FUTO, -UI, -UTUM, -ERE: alb. fut ‘stecke hinein‘ (vgl. frz. ficher = ‘ficken‘), it. fottere, pv. fotre, frz. foutre, sp. hoder, pg. foder”
Aşa că, după o sută de ani, Micul dicţionar academic, din 2002, devine prima lucrare din dicţionaristica românească care decide introducerea verbului fute în corpusul său. Voi reproduce de pe DEX online acest articol pentru că este singura publicare consultabilă de toată lumea (nu s-au făcut corecturi!):
„fúte [At: (a.1628) DRHB XXII, 62, ap. TDRG / V: ~tá / Pzi: fut / E: ml futuere] (Pop.) 1-2 vtr (Tr) A avea raporturi sexuale. 3 vt (Fam.) A obliga pe cineva la eforturi prea mari Si: (fam.) a freca (22). 4 vt (Fam.) A certa. 5 vt (Fam.) A înşela. 6 vt (Fam.; şîe a fute la cap sau la icre sau la melodie) A agasa. 7 vt (Şi îae) A plictisi. 8 vt (Fam.; îe) A (-şi) fute timpul (sau vremea) A pierde timpul (vremea). 9 vt (Îe) A fute una (sau o bătaie) A da o lovitură (sau o bătaie zdravănă) cuiva. 10 vi (Fam.; îe) A i-o fute cuiva A se răzbuna pe cineva Si: (pfm) a i-o trage cuiva. 11 vt (Fam.; şfg) A învinge. 12 vt (Fam.; gmţ) A face. 13 vt (Fam.; gmţ; şîe a fute treaba) A lucra prost. 14 vt (Fam.) A distruge. 15 vt (Îc) fute-vânt Om de nimic. 16 sf (Orn; îac) Codobatură (Motacilla alba).”
Desigur, sunt multe de discutat. În primul rând, registrul. Pentru sensul principal („a avea raporturi sexuale”) se indică popular, iar pentru cele secundare şi figurate se spune că sunt familiare. Mărturisesc că nu înţeleg această distincţie. Ori este vorba de un cuvânt din fondul principal, ori este vorba de un termen popular pentru coit. În al doilea rând, sensurile secundare, fără exemple, sunt neclare şi, cu siguranţă, incomplete.
Am preferat, aşadar, să duc, lexicografic, munca mai departe, cu completări, şi cu scopul de a arăta tuturor cum văd eu structurat astăzi un articol de dicţionar academic (exemplele, fără indicarea sursei, sunt culese de pe Internet):
FUTE, fut, futui, futut vb. III.
I Tranz.
1. A practica un act sexual, în special coitul. (subiectul e, de obicei, de sex masculin). || „Îmi place să fut femei albe.”; „Ah, ce te-aş fute în pizdă, nebuno!”.
2. <+ în cur> A practica un act sexual anal. || „Au fost faine, foarte vesele, eu eram în rolul unui ciobănaş pe care doi pidari [homosexuali] au vrut să-l fută, să-i ia oile, da’ ciobanaşu’ chemă pe baieţii săi şi le lua iarba pidarilor, plus o pizdeala bună, ca să ştie.”, Vukulovski, A., Pizdeţ;”A doua zi mergea şi vulpea pe spate, când vine lupul şi o fute în cur.”.
3. <+ în gură, în gât> A practica un act sexual oral. || „...fete futăcioase care sug pula, după care se fut în cur şi iar în gură...”; „Apoi când chestia asta puteţi să o faceţi lejer, puteţi să o faceţi ca şi cum v-ar fute în gât.”.
4. Fig. A-i face (cuiva) un rău; a-i juca (cuiva) o festă. ||„Noi nu mai vrem să fim rataţi ca părinţii noştri, nu vrem să zâmbim frumos când cineva ne fute.”, Vukulovski, A., Pizdeţ;„Curva de memorie întotdeauna ne fute, oricât de puternici ne-am crede.”
5. Fig. <+ la cap, la bilă, la creier, la icre, la memorie, la melodie etc.> A bate (pe cineva) la cap; a enerva; a perturba (mintal). || „Du-te dracu’ şi nu mă mai fute la cap!”; „Ai răbdare, mă, să-ţi răspund, nu mă mai fute la icre!!!”; „Înainte să dau peste ea mă durea-n cur, dar acuma mă fute la melodie.”; „Iarba te relaxează... dar dacă o fumezi zilnic, regulat, de vreo 3-4 ori pe zi... normal că te şi fute la creier.”
6. Fig. <+ gândul, grija> A fi preocupat (cu ceva). || „Păi în loc să vă vedeţi de căcaturile voastre, pe voi va fute grija relaţiei dintre Dana si Ovidiu.”
7. Fig. <+ o lene, un somn etc > A-i fi (cuiva) lene, somn etc. || „De câteva zile mă fute o lene colosală.”.
8. Fig. <+ o (impers.)> A ajunge într-o situaţie critică. || „Dacă mă prinde profesorul că copiez, am futut-o!”.
9. Fig. <+ o (impers.)> A pleca. || „Şi-a luat odorul şi a futut-o acasă.”, Vukulovski A., Cactuşi albi pentru iubita mea.
Intranz.
10. Fig. <+ o amendă, o condamnare etc.> A-i da (cuiva) o amendă; a condamna (pe cineva) etc. || „Controlorul i-a futut o amendă de nu s-a văzut.”
11. Fig. <+ una, o palmă, o labă, un cap în gură etc.> A lovi (pe cineva). ||„Groparul pune mâna pe lopată şi-i fute una de-l dărâmă de pe gard.”.
12. Fig. <+ aşteptările, speranţele> A-şi pierde iluziile, speranţa. || „Şi dacă mi-ai fute toate aşteptările, mi-ar părea puţin rău şi te-aş iubi mai departe”.
Refl.
13. A practica un act sexual, în special coitul. || „Blonde care se fut pe Net.”; „Gagica se fute şi cu clanţa!”; „De vină e acarianul, care, după ce că e necrofil şi se fute cu celule moarte, atentează şi la propria mea sănătate.”
14. <+ în cur> A practica un act sexual anal. || „O fi adevărat că popii din Biserica Ortodoxă se fut in cur?”
15. <+ în gură, în gât> A practica un act sexual oral. || „Eşti penibil şi încă nu ai priceput că, să mi se scuze expresiile, bărbaţii nu se fut în gură reciproc...”
16. <+ în grup> A practica un act sexual în grup. || „De multe ori, invităm şi unii prieteni, pentru a ne fute în grup.”
17. Fig. <+ capul, mintea etc.> A-şi bate capul (cu ceva). || „De la începuturile sale omul îşi fute capul cine e prioritar: pula sau pizda?”, Vukulovski A., Cactuşi albi pentru iubita mea.
18. Fig. A se strica. || „Orice maşină se fute la viteza aia”.
19. Fig. <+ de râs> A râde în hohote. || „Uneori mai discutau despre anumite tehnici yoga, spre fericirea mea, că eu mă futeam atunci de râs. “, Vukulovski A., Cactuşi albi pentru iubita mea.
Recip.
20. A practica un act sexual (inversând rolurile). || „Doi bulangii stau pe bancă în Cişmigiu în miezul zilei şi se fut în cur.”
Pasiv.
22. Fig. <+ de Dumnezeu, de soartă etc> A ajunge într-o situaţie critică. || „L-a futut soarta de rău ce era!”
23. Fig. <+în cur> A fi prost dispus. || „Ce-ai, nene, eşti futut în cur?”
II Sm
24. Fute-vânt, invar. a) Orn. Vânturaş. || „…am văzut un "fute-vânt" (aşa-i zice pe la noi şoimului ce stă răstignit pe cer pendulând împotriva vântului) dând un adevărat recital aerian….”; b) Orn. Codobatură albă. || „Nici măcar când vecinul Lole confunda cucul în zbor cu altă pasăre numita fute-vânt, nu-şi acoperea careva urechile.” b) Fig. Om de nimic. || „Vremuri nasoale în ţara premierului Fute-vânt”.
FRAZ Intră în diverse formule de imprecaţie (înjurături) în formele: a) futu- + pron. pers. neacc. în dativ, cu variantele eufemistice ătu-, tu- + compl. direct: futu-i mama lui!; tu-i morţii mă-sii! b) futu + pron. pers. neacc. în acuzativ pers. a II-a sau a III-a + compl. de loc: futu-te-n cur! c) a fute, la cond. invers cu pron. pers în dativ + compl. de loc: futu-l-aş în cur! d) a se fute, la cond. invers, pers. I + compl. de loc: futu-m-aş în cur! e) a fute, la conj. prezent cu pron. pers. neacc. în acuzativ pers. a II-a sau a III-a + compl. de loc: să-l fut în cur de prost!; să vă fut în gura de inculţi! f) mă fut + compl. de loc: mă fut în nasul lui de idiot!
COMB Se combină, de obicei, cu: pe bani: „Dacă era să mă fut pe bani, acum eram milionară...”; pe gratis: „De ce să plăteşti o curvă, când poţi fute pe gratis.”; pe la spate: „Ştiu că îi place să mă fută pe la spate, în timp ce mă strânge ca nebunul de sâni.”; bine: „Bruneta face un oral excepţional şi se fute bine.”; de o îndoaie: „O fute pe aia de o îndoaie.”; de-i sar capacele: „O duc acasă şi o fut de-i sar capacele.”; până îi ies ochii din cap: „Vroiam doar să te fut până îţi ies ochii şi să-ţi sug tâţele până se usucă!”; în draci: „Mă fut în draci, iau muie, îmi plac perversiunile de tot neamul...”; în neştire: „Te slobozi de-ţi ieşi din fire, / Şi te-ai fute în neştire.”, Topârceanu, G., Balada pizdei; la greu: „Cristina suge pula şi se fute la greu...”; la nebunie: „blonde şi brunete se fut la nebunie”; la nesfârşit: „Poţi fute la nesfârşit, problema e că numai pentru acasă nu se rentează.”; pe rupte: „casnice plictisite se fut pe rupte”; rău (de tot): „Dacă nu se schimbă nimic, îl pun pe Mitrea să v-o tragă şi ăsta fute rău.”
FAM fut, futuri sn; futai, futaiuri sn; futaie, futăi sf; futangiu, futangii, futangioaică, futangioaice adj. şi smf; futător, futători, futătoare adj. şi smf; futelist, futelişti, futelistă, futeliste adj. şi smf; futelniţă, futelniţe sf; futere, futeri adj şi sf; *futilniţă, futilniţe sf; futing, futinguri sn; *futoi, futoaică, futoaice adj. şi smf; futut, fututuri sn; futut, futuţi, futută, futute adj şi smf.
SIN A face sex; a face amor; a trage un futai etc.; a (i-)o băga, a (i-)o da, a (i-)o trage, a (i-)o vârî; a cordi.
PAREM „Dacă viaţa e o curvă, fute-o!”
ETIM Din lat. futo, -ere. Atestate: a.1628 Cf. MDA