Muntele Rushmore aparţine primelor popoare de triburi din America
0
Sculpturile cu figuri de preşedinţi, realizate pe Muntele Rushmore din Dakota de Sud, SUA, reprezintă un important punct de atracţie turistică şi de identificare naţională a americanilor. Cercetările ONU din ultima perioadă relevă, totuşi, că teritoriul aparţine popoarelor indigene din SUA.
Construcţia figurilor de preşedinţi de pe muntele Rushmore a început pe 4 octombrie 1927 şi a fost terminată în 1941. Sculptura înfăţişează, de la stânga la dreapta, patru chipuri ale celor mai îndrăgiţi preşedinţi din SUA: George Washington, Thomas Jefferson, Theodore Roosevelt şi Abraham Lincoln. Figurile preşedinţilor măsoară 18 metri pe muntele Rushmore, situat lângă oraşul Keystone, din Dakota de Sud, SUA.
Istoricul Doane Robinson, din Dakota de Sud, a venit cu ideea sculptării chipurilor de preşedinţi în granitul muntelui cu scopul de a sărbători 150 de ani de istorie a Americii şi, de asemenea, pentru a promova turismul în zonă. Iniţial, figurile trebuia să fie sculptate în Coloanele (Needles) din Black Hills (SUA), însă sculptorul a refuzat să facă acest lucru, deoarece acestea erau prea subţiri şi nu ar fi putut susţine portretele. De asemenea, istoricul voia ca sculptura să ilustreze eroi precum expediţionarii Lewis şi Clark, conducătorul de trib Red Cloud şi soldatul Buffalo Bill Cody. Sculptorul Gutzon Borglum i-a schimbat din nou planurile, considerând că monumentul trebuie să reprezinte o naţiune întreagă. De aceea, el a hotărât să sculpteze feţele a patru şefi de stat îndrăgiţi de populaţie.
Muntele a fost numit „Rushmore” datorită unei expediţii de observaţie, din care a făcut parte avocatul Charles Rushmore, David Swanzey şi Bill Challis.
Calvin Coolidge, preşedintele Statelor Unite de la acea vreme, a insistat ca figurile care urmau să fie sculptate să îl reprezinte pe Washington, în primul rând, apoi doi republicani şi un democrat.
La început, imaginea lui Thomas Jefferson era planificată să apară în dreapta lui George Washington, însă, după ce au început lucrările, sculptorii şi-au dat seama că stânca din acea zonă a muntelui nu era potrivită. De aceea, locul unde era începută lucrarea la chipul lui Jefferson a fost dinamitată şi a fost sculptat un alt chip la stânga lui Washington.
Un monument în cinstea americanilor, pe un teritoriu non-american
Construcţia figurilor prezidenţiale în stânca Muntelui Rushmore a stârnit controverse în rândul populaţiei americane. James Anaya, reprezentant ONU care se ocupă cu apărarea drepturilor în rândul popoarelor indigene, a declarat, în urma unei şedinţe la care au participat un număr reprezentativ de lideri ai tribului american nativ şi oficialităţi de la Casa Albă, că situl Muntelui Rushmore ar trebui restituit popoarelor indigene.
Statele Unite au constatat, în urma cercetărilor, că muntele aparţine tribului Lakota, poporul american nativ, în urma războiului de pe Dealurile Negre (Black Hills) din 1876. Prin tratatul încheiat la acea vreme, Dealurile Negre aparţineau tribului Lakota, cu care SUA intrase în conflict. Mai târziu, în 1877, Congresul SUA a promulgat o lege prin care acest teritoriu le-a fost revendicat.
Anaya consideră că restituirea muntelui Rushmore popoarelor indigene ar şterge amintirea că vechile triburi Lakota au fost supuse şi dominate în permanenţă pe teritoriul Statelor Unite.
Dealurile Negre sunt un teritoriu public, însă au o semnfiicaţie sacră pentru triburile Sioux, prima naţiune americană. Popoarele indigene au refuzat sumele de bani pe care statul american a încercat să le acorde, în schimbul teritoriilor care li se cuveneau.
O altă controversă este legată de cei patru preşedinţi sculptaţi: toţi aceştia activau în politică în timpul în care SUA anexa teritoriul americanilor nativi aparţinând tribului Lakota. Însuşi Gutzon Borglum este o persoană controversată, deoarece a fost un membru activ al Ku Klux Klan.
În prezent, muntele Rushmore se află în grija Serviciului Parcului Naţional din SUA şi este vizitat anual de peste trei milioane de oameni.
Se încarcă comentariile...
