Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a fostului deputat PSD Cătălin Marian Rădulescu, zis şi „Deputatul AKM”, sau „Mitralieră”, pentru complicitate la abuz în serviciu şi fals în declaraţii privind modul în care a obţinut titlul de Luptător la Revoluţia din 1989.
Ana Maria Wetzl este profesoară de peste 15 ani la Universitatea Kent, iar unul dintre cursurile pe care le predă studenţilor americani este legat de viaţa în vremea unui regim totalitar – aşadar, poveştile din experienţa personală au fost împărtăşite firesc şi cu multe emoţii
Ion Marcu, figură marcantă a revoluţiei de la Timişoara, a trecut în nefiinţă joi, 18 noiembrie la vârsta de 72 de ani. La înmormântarea care a avut loc astăzi în Cimitirul Eroilor, au participat mulţi dintre manifestanţi zilelor fierbinţi din decembrie 89.
Răzvan Negrişanu, consilierul local USR, a depus Regulamentul pentru păstrarea urmelor Revoluţiei din decembrie 1989.
În timpul Revoluţiei de la Timişoara, între 17 şi 22 decembrie 1989, şapte elevi au fost împuşcaţi mortal în diferite zone ale oraşului. Cristina Lungu, de doi ani şi jumătate, se afla în cârca tatălui său când a fost nimerită în inimă de un glonţ rătăcit
Instanţa supremă a decis, la 31 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, ca dosarul în care sunt cercetate fapte petrecute atunci să se întoarcă la procuror pentru remedierea unor erori. O soluţie similară a primit-o şi dosarul Mineriadei din iunie 1990, altă rană deschisă a regimului democratic
Partidul-surpriză al alegerilor legislative a avut pe listele sale un general care a defilat cu drapelul de luptă în 17 decembrie 1989, la Revoluţia din Timişoara, şi al cărui nume apare pe listele ofiţerilor care au reprimat revoltele manifestanţilor din urmă cu 31 de ani
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat marţi că s-a sesizat din oficiu cu privire la împrejurările şi condiţiile în care Teodor Meleşcanu a participat, în decembrie 1989, la dezinformarea şi diversiunea regimului comunist, inducându-i în eroare pe reprezentanţii diplomatici cu privire la reprimarea sângeroasă a Revoluţiei de la Timişoara.
Contraamiral de flotilă (rez) dr. Ion Custură a reuşit ca la 30 de ani de la izbucnirea Revoluţiei din 1989 să reunească majoritatea ofiţerilor din primul echipaj al Dragorului Maritim 29 (DgM 29) „Lt. Dimitrie Nicolescu“.
„Trageţi, am o singură inimă” – le-a spus, dezgolindu-şi pieptul, militarilor chemaţi în centrul Clujului să reprime Revoluţia, acum 30 de ani. Glonţul pe care l-a încasat în spate, în 21 decembrie 1989, nu l-a durut la fel de tare precum dezamăgirea că după 3 ani criminalii nu au fost aduşi în faţa instanţei. Autorul volumului „Călin Nemeş, povestea unui revoluţionar” a povestit pentru „Adevărul” momentele-cheie din viaţa acestuia.
Irina Margareta Nistor, critic de film şi director al Festivalului de Psihanaliză şi Film, consideră că românii sunt astăzi mai puţin solidari decât în urmă cu 30 de ani, că nu ştiu să respecte libertatea, a cărei înţelegere presupune o anumită educaţie.
Poeta Ana Blandiana, fondatoarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet în cadrul Fundaţiei Academia Civică, a înţeles că "este mult mai greu să fii liber decât să nu fii liber".
Guvernul României organizează, duminică, la Ateneul Român, un eveniment dedicat marcării a 30 de ani de la Revoluţia Română din 1989. Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat participarea la manifestări. Tot duminică, va fi realizată o proiecţie de imagini pe clădirea sediului Ministerului Afacerilor Interne.
Un sobor de preoţi oficiază, duminică, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti parastasul pentru eroii Revoluţiei din 1989, la împlinirea a 30 de ani de la evenimentele care au dus la căderea comunismului.
Fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, i-a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care îi solicită să se implice pentru ”repararea unei nedreptăţi istorice legată de victimele Revoluţiei”.
În urmă cu 30 de ani, Nicu Ceauşescu, prim-secretar de partid la Sibiu, le-a spus tovarăşilor că va chema securiştii şi miliţienii din Sibiu să tragă în revoluţionari.
În noaptea de 21 spre 22 Decembrie 1989, pe baricada de la Inter a fost ucis cu un glonţ în inimă un intelectual tânăr care visa să schimbe economia României, printr-un plan vizionar la acea vreme pentru o ţară comunistă. Emil Duhnea avea depuse actele de emigrare în SUA şi putea să aştepte liniştit acasă rezultatul Revoluţiei. Poate aşa cei trei băieţi ai săi n-ar fi crescut orfani.
Regizorul german Dobrivoie Kerpenisan a făcut publice pentru prima dată fotografiile realizate în urmă cu 30 de ani, în comuna Sânpetru Mare şi la Timişoara.
În „Dialoguri cu Corneliu Coposu“, carte scrisă de Vartan Arachelian, regăsim amintirile Seniorului, din vremurile de demult, dar şi despre România anilor de după 1989.
Iniţiativa legislativă subliniază faptul că, deşi întâmplările, documentele şi istoricii consemnează importanţa pe care Iaşiul a avut-o în anul 1989, titlul de „oraş-martir” nu este încă unul atribuit oraşului în mod oficial.
La represiunea din Timişoara din 17 decembrie 1989 au participat forţe ale Armatei, ai Miliţiei, şi Securităţii. Foştii şefi ai Securităţii au încercat în cei 30 de ani trecuţi de la Revoluţie să se spele pe mâini, spunând că ei nu au tras.
Ultimul prim-secretar al Timişoarei, Radu Bălan, aclamat în 22 decembrie 1989 de mulţimea adunată în Piaţa Operei, a fost unul dintre cei mai loiali nomenclaturişti comunişti.
Aşa cum este firesc, ataşez acestui text documentul original „The Roamnian Revolution at 30: It all started with Hungarians“ redactat de secretarul de stat Zoltan Kovacs şi difuzat în urmă cu foarte scurt timp ca notă de informare din partea International Communications Office (MK) în atenţia comunităţii corespondenţilor de presă din Bruxelles şi nu numai.
Corina Untilă, preşedintele Asociaţiei „17 decembrie a Răniţilor şi Familiilor Îndoliate din Revoluţia din 1989”, a fost înmormântată marţi, 19 noiembrie, în Cimitirul “Rusu Şirianu” din Timişoara.
La 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 în continuare nu înţelegem ce s-a întâmplat cu noi. Vedem şi simţim schimbările – însă de multe ori pare că mecanismele intime din spatele lor ne scapă.
O tânără care a fost în Piaţa Universităţii la 21 decembrie 1989 retrăieşte cu groază cea mai neagră zi din viaţa ei. Bătură în stradă şi târâtă de păr, pe jos, a fost apoi dusă la Fortul 13 Jilava. Urma să fie condamnată la moarte, însă a fost eliberată după fuga dictatorilor. De 29 de ani îl caută pe tânărul care i-a fost tovarăş în acea zi.
În urmă cu 29 de ani, timişorenii luptau împotriva regimului Ceauşescu. În dimineaţa de 18 decembrie, mulţi îşi căuteau apropiaţii după ce o zi în urmă forţele de represiune au tras ca la război.
Imaginile au fost surprinse de operatorul Victor Popa, în data de 18 decembrie 1989, când forţele de ordine deschid focul împotriva manifestanţilor care sunt adunaţi pe treptele Catedralei.
În Timişoara anului 1989 a existat o serie lungă de forme de protest, premeditate sau spontane, în care au fost implicate grupuri mai mici sau mai numeroase de oameni. Evenimentele sunt puţin cunoscute sau documentate de către istorici.
Descoperirea unor gropi comune sau individuale din acest cimitir a pornit de la zvonul că acolo ar fi înhumate victimele represiunii. Familiile au dorit să recupereze corpurile rudelor lor pe care să le îngroape creştineşte.
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament