Misterele de AUR ale generalului de Armată ajuns deputat, care a luptat împotriva Revoluţiei la Timişoara
0
Partidul-surpriză al alegerilor legislative a avut pe listele sale un general care a defilat cu drapelul de luptă în 17 decembrie 1989, la Revoluţia din Timişoara, şi al cărui nume apare pe listele ofiţerilor care au reprimat revoltele manifestanţilor din urmă cu 31 de ani
Generalul Nicolae Roman, candidat pe listele Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) Buzău şi care este posibil să ajungă în Camera Deputaţilor, a făcut parte, potrivit Centrului Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare despre Revoluţia din 1989 al Memorialului Revoluţiei, din Unitatea Militară 01185 Regimentul Mecanizat, care a acţionat între 16 şi 18 decembrie 1989 în mai multe zone din Timişoara, cu aproximativ 200 de soldati, şapte TAB-uri, patru autocamioane şi o autospecială, împotriva revoluţionarilor timişoreni.
Printre cei zece căpitani (n. red. - gradul de atunci) menţionaţi pe listele respective apare şi numele lui Nicolae Roman.
În 17 decembrie, Roman a condus unitatea prin oraş, pentru o demonstraţie cu drapelul şi cu o fanfară în frunte.
„În 16 decembrie (n. red. - 1989), mă aflam la dispoziţe. Eu nu mai eram la U.M.1185. Predasem comanda batalionului şi trebuia să fiu numit comandant de regiment la Lugoj. Am fost rugat să fac continuitatea conducerii pe 17 decembrie. Dimineaţa, m-am prezentat la unitate. Mi-au pus şi studenţi, elevi. M-au informat ce s-a întâmplat în oraş, iar apoi mi s-a dat ordin să ies în stradă. Misiunea era să defilăm cu drapele de luptă, prin oraş, cu fanfară. Eu eram acolo. Unitatea respectivă nu avea muniţie asupra ei. Odinul ministrului Apărării Naţionale a fost să dovedească că Armata stăpâneşte situaţia. Apoi, m-am retras în centru. Am ieşit de-abia în 20 decembrie”, a declarat Nicolae Roman pentru „Adevărul”.
Despre cele întâmplate la Timişoara între 15 şi 20 decembrie 1989 se ştiu destul de multe. În 17 decembrie, s-a pus în aplicare Ordinul „Radu cel Frumos” pentru restabilirea ordinii. În teleconferinţa organizată de Nicolae Ceauşescu cu factorii de decizie de la Timişoara, Secretarul Comitetului PCR Ion Coman a raportat: „A început să se tragă deja. Coman vă raportează... Raportez încă o dată, am ordonat să se tragă foc. Terminat!“, a transmis Ion Coman. Au deschis focul atât forţele MApN, cât şi cele ale ale Ministerului de Interne.
„Numai un tâmpit putea da ordine să tragi în populaţie”
Nicolae Roman a susţinut mereu că armata nu a tras în manifestanţi. „În momentul Revoluţiei, soldaţii tocmai se întorseseră de la cules de porumb. Aveam de-a face cu o trupă neinstruită. Drept dovadă, planificatorii de la Timişoara nu au reuşit să scoată morţii care au fost anunţaţi. Fiind în mijlocul dispozitivului, nu pot să spun că am văzut pe cineva să tragă în populaţie. Numai un tâmpit putea să dea ordine să tragi în populaţie. Nu exclud că au fost şi unii neinstruţi care au tras, dar şi unii care au făcut exces de zel. Nu neg faptul că unele victime au fost din cauza ricoşeului de glonţ, pentru că s-a tras în aer”, a spus Roman, care a făcut parte din primul Front al Salvării Naţionale din Timiş.
General cu certifiat de revoluţionar
Roman are certificat de revoluţionar pentru că, în 20 decembrie 1989, unitatea sa a pactizat cu demonstranţii. „Când am fost din nou scos în oraş, am dat ordin să se intre în dialog cu demonstranţii, arma la umăr, a fost cea mai frumoasă zi pentru mine, pentru că s-a strigat „Armata e cu noi!”. Unul din comandanţii mei m-a făcut trădător”, a mai spus Roman, care a plecat din Timişoara în 1991, când a fost numit la cabinetul MApN.
Nicolae Roman FOTO Wikimapia.org
„Nu ştim ce a făcut Nicolae Roman”
Între 17 şi 20 decembrie, la Timişoara au murit 126 de persoane. „Acest căpitan apare în evidenţe ca şi cum ar fi acţionat în acele zile în mai multe locuri din Timişoara, unde au căzut persoane împuşcate. Foarte puţini membri ai Armatei au fost inculpaţi după 1989, pentru că Armata a fost protejată de noul regim. Cert este că a dat grosul trupelor de represiune, însă nu s-a făcut niciodată legătură între victimă şi persoana care l-a împuşcat. Nu s-a vrut. Dar noi nu ştim ce a făcut Nicolae Roman, nu avem o legătură de cauzalitate între acţiunile sale şi faptul că acei oameni au căzut. Legat de faptul că este revoluţionar, ei şi-au făcut dosarele în bloc. mai ales pentru ce zic ei că s-a întâmplat după 22 decembrie. Dar nu au prins niciun terorist, s-au împuşcat între ei. Dar Iliescu a încercat să-i ţină de partea lui”, a precizat pentru „Adevărul” Lucian Vasile Szabo, vicepreşedintele Memorialului Revoluţiei.
„Noi avem acum război româno-român”
Nicolae Roman s-a alăturat AUR imediat după ce a fost înfiinţat de către George Simion, în 2019.
„Acest partid tânăr, pe care l-am urmărit ca mişcare civilă, să zicem, având în vedere că au început cu marşurile pentru unirea cu Basarabia. În momentul în care au devenit partid, mi-a plăcut proiectul: România trebuie restartată cu toate generaţiile. Noi avem acum război româno-român, care este foarte dur! AUR rămâne cu grupul său de votanţi, dar să ştiţi că cei din judeţe nu mai fac faţă la înscrieri. Noi nu avem un popor de proşti! Oştirea română şi Biserica Ortodoxă sunt atacate constant în ultimii 30 de ani. Aceste două instituţii vitale ale statului sunt cele care garantează continuitatea acestui popor. Prima mea intervenţie în Parlament va fi aceea de a cere reintroducerea senatorului de drept pentru Biserica Ortodoxă şi pentru Armată. Cele două instituţii aveau senatori în perioada interbelică. Va fi distracţie foarte multă în următorii patru ani”, a completat Nicolae Roman.
Vă recomandăm să mai citiţi: 21 decembrie '89 - Se pregătea un război civil la Timişoara: Operaţiunea „Tunetul şi Fulgerul” şi „mineriada zero” cu oltenii
VIDEO Cum au scăpat de pedepse miliţienii şi militarii care au ucis manifestanţii la Catedrală, în 18 decembrie 1989
18 decembrie 1989. Operaţiunea Trandafirul. Mărturii din morga de la Timişoara: „Erau morţi peste tot pe coridorul întunecat“
Ordinul „Radu cel Frumos”, pus în aplicare de Armată, în urmă cu 26 de ani: „Într-o oră trebuie restabilită ordinea şi liniştea la Timişoara“
17 decembrie 1989. Ziua-n care Armata şi-a ciuruit poporul în Timişoara: „Am văzut-o pe mama împuşcată în cap. Tata era ghemuit, nimerit în stomac“
Se încarcă comentariile...
