Patriarhul BOR, PF Daniel, afirmă, într-o scrisoare adresată ministrul Educaţiei, Monica Anisie, că evaluarea la disciplina Religie ar trebui să se facă prin note, şi nu prin calificative, aşa cum se prevede într-una din cele patru variante de Plan-cadru pentru învăţământul gimnazial.
Răspunsul la întrebarea „De ce este necesar un partid al libertăţilor civile?“ este simplu: pentru că un segment important din cetăţenii României sunt excluşi sau se auto-exclud din viaţa politică din cauza faptului că nu se regăsesc în actualele platforme politice ale partidelor. Mai precis, oferta politică a partidelor nu răspunde unor aşteptări.
Dezbaterea despre oportunitatea şi modul în care ar trebui să se facă orele de religie din şcolile româneşti continuă an de an să nască numeroase controverse aprinse în societate. Teoretic, o oră de istorie a religiilor ar fi benefică şi interesantă pentru elevi, însă Biserica Ortodoxă Română s-a opus permanent unei astfel de abordări a orelor de religie şi a beneficiat, în acest sens, şi de sprijinul responsabililor din Ministerul Educaţiei.
Reprezentanţii Arhiepiscopiei Sibiului susţin că vor face o anchetă în cazul profesorului de Religie care le-a distribuit elevilor materiale care instigă la homofobie. Patriarhia a refuzat să facă orice declaraţii pe motiv că BOR este o instituţie descentralizată
Scandal de proporţii la Colegiul „Nicolae Titulescu” din Braşov după ce profesorul de Religie le-a distribuit elevilor din clasa a X-a o broşură din 1995 în care se arată că homosexualitatea este o „fărădelege”, o „boală” şi o „ameninţare a civilizaţiei”.
Scandal de proporţii în Braşov după ce un profesor de Religie de la Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu” din oraş a distribuit o broşură în care se arată că homosexualitatea este o „fărădelege”, o „boală” şi o „ameninţare a civilizaţiei”. Cei care au făcut sesizări cu privire la conţinutul intolerant, discriminatoriu şi homofob al broşurii au fost chiar elevii la clasa cărora predă dascălul Dorel Chiriţă.
Mulţi cred că fanatismul islamic este, în momentul de faţă, cel mai primejdios pentru stabilitatea lumii. Aşa cum era, cu două decenii şi jumătate în urmă, fanatismul ideologic comunist. Sau, acum trei sferturi de secol, fanatismul nazist. Nimeni nu se mai îndoieşte că holocaustul şi gulagul sunt responsabile în secolul XX de peste 100.000.000 de morţi, inclusiv aceia din Al Doilea Război Mondial.
Încă de la primele sondaje de opinie făcute în anii ’90, instituţiile cu imaginea cea mai bună erau, pentru români, Armata şi Biserica – cu procentaje relativ egale, de peste 90%. Politicienii au înţeles repede lucrul ăsta şi s-au grăbit să se asocieze, cît mai mult, cu cele două instituţii – sau cu reprezentanţi ai acesteia.
Astăzi, predarea religiei în şcoli a stîrnit ceva dezbateri, lăsînd deoparte esenţialul: cu cine? Cu cine vor face ora de religie copiii noştri? Întrebarea este la fel de legitimă şi în cazul altor materii, întrebîndu-mă care mai este nivelul de pregătire al cadrelor didactice atunci cînd vine vorba de limba şi literatura română, de biologie sau chiar de istorie.
Ultimele săptămâni au fost marcate de furtunoase dezbateri despre ora de religie, poziţia Bisericii Ortodoxe şi despre rolul preoţilor şi al profesorilor.
Ca mai toate dezbaterile de la noi şi aceasta privind ora de religie în şcoli a degenerat în felcăreală disgraţioasă. În stilul obişnuit al ziselor noastre televiziuni de ştiri, mai toţi s-au grăbit să facă rating şi din acest subiect atât de sensibil şi atât de greşit abordat.
Autorităţile, societatea civilă, reprezentanţii cultelor religioase au de rezolvat o gravă problemă actuală, ce tinde să se accentueze odată cu păstrarea notării orei de religie în şcoli - discriminarea în educaţie. Putem spune că este o discriminare pe motiv de religie, din moment ce nota la această materie şcolară, dacă pot spune aşa, este cauza.
Către sfârşitul dezbaterii privind predarea Religiei în şcoală, am putea spune că unii sunt cu Decalogul, alţii sunt cu Dialogul. Numai că, din păcate, cele două entităţi, una religioasă, alta etică, îşi cam trădează conţinutul specific. Adică, Decalogul înclină către dictatura majorităşii ortodoxe, iar Dialogul se converteşte în monologuri paralele, care tind către poliloghie şi ciorovăială.
Se pare că în România orice smintit doarme prost noaptea, face o societate întreagă să doarmă prost nopţi în şir după aceea. Cam aşa arată şi povestea cu ora de religie în şcoli. Bunul simţ comun ar fi impus ca dezbaterea: „e sau nu obligatorie ora de religie“ să aibă loc pentru anul şcolar viitor, nu pentru cel în curs, întru smintirea tuturor. De rezolvat, nu s-a rezolvat mai nimic, nici măcar auto-evaluarea imperios necesară a bisericii. Încă!
Cei mai mulţi dintre elevi vor merge la orele de Religie. Părinţii lor au semnat cereri în acest sens, până vineri, când a expirat termenul de înscriere. Asta cel puţin teoretic, pentru că Ministerul Educaţiei a anunţat că se pot face în continuare înscrieri şi după această dată.
În clasa întâi, fiica mea a venit acasă după ora de religie de la şcoală şi mi-a spus că li s-a predat următoarea definiţie a ploii: ploaia sunt lacrimile lui Dumnezeu care plânge pentru că vede răutatea oamenilor.
Gata. S-a tras linie şi am liniştit-o şi p-asta. 88% dintre elevii din România au hotărât, ei sau părinţii, să meargă la ora de Religie. Nu mă miră şi nici nu mă deranjează. Suntem totuşi o ţară cu o majoritate creştin-ortodoxă şi dacă ateii se porneau într-o revoluţie spirituală dădeau greş şi păreau extremişti.
Un pastor român din Australia a povestit pentru „Adevărul” cum ora de religie a iscat controverse şi în Australia. Pastorul baptist Teofil Ciortuz a explicat că statul federal Australian le-a lăsat jurisdicţiilor libertatea de a decide. Concluzia: şcolile pot preda cursuri de religie, dar nu sunt obligate. Acolo unde orele de religie sunt obligatorii, părinţii au posibilitatea să îşi retragă copiii de la oră.
Furtuna artificială din jurul religiei în şcolile româneşti se încheie cu o victorie a Bisericii Ortodoxe Române: majoritatea covârşitoare a părinţilor au depus cereri pentru menţinerea acestei materii, conform datelor furnizate de ministrul Educaţiei.
Ora de religie a generat 14 sesizări la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), atât în privinţa recomandării pe care a emis-o Consiliul, la propunerea Patriarhiei, privind înscrierea la această materie, cât şi în privinţa modului în care TVR 1 şi Realitatea TV au abordat acest subiect.
Se încheie perioada de completare a cererilor prin care părinţii şi elevii majori îşi dau acordul de a participa la cursurile de Religie. Potrivit IŞJ, peste 90% dintre elevii buzoieni doresc să studieze în continuare această disciplină. Astfel, niciun profesor de Religie nu-şi va pierde locul de muncă.
Parlamentarii nu au găsit nici până acum o nouă variantă legislativă care să reglementeze participarea elevilor la ora de Religie, în urma deciziei Curţii Constituţionale de la sfârşitul anului trecut. Astfel, de luni, articolul din Legea Educaţiei care stabilea modalitatea de înscriere la acest curs nu va mai exista.
Aproximativ 77% din elevii care fac în prezent Religie au ales să urmeze în continuare acest curs, completând cereri în acest sens, conform deciziei Curţii Constituţionale. Aşa a anunţat joi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Ce-ar fi dacă în locul religiei, din care un copil de 7-9 ani nu prea înţelege nimic (Dumnezeu, deşi Unul, e inclus în Sfânta Treime, la început fiind Cuvântul...), să se facă reclamă TV orei de educaţie civică? Aştept cu nerăbdare ziua în care localnicii vor lăsa ţuica din mână când jandarmii le curăţă şanţurile de pe marginea uliţei, jinduiesc după România în care, când ai nasul înfudat, nu foloseşti trotuarul ca batistă...
Pentru că mai sînt doar cîteva zile în care elevii şi părinţii pot face cerere pentru participarea la orele de religie, s-a încins şi mai tare atmosfera. Dar asta nu înseamnă că se discută mai consistent despre această temă. Doar se prelungeşte un război cu ţinte greşite.
Tot mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile reacţionează la modul în care Biserica Ortodoxă Română (BOR) a tratat decizia Curţii Constituţionale prin care a fost schimbată modalitatea în care se optează pentru ora de Religie. După ce Consiliul Naţional al Elevilor a condamnat atitudinea nedemocratică a Bisericii, a venit rândul Asociaţiei Secular-Umaniste să se întrebe: „De ce este Biserica atât de disperată?”.
Dezbaterea creată în jurul orei de religie este în plină desfăşurare, iar vocile seculariste cât şi ale oamenilor bisericii se aud tot mai tare. Preotul Constantin Necula, conferenţiar universitar şi o autoritate a învăţământului universitar teologic ortodox, a explicat, la Adevărul Live, cum vede toată această dezbatere publică.
În cartea sa crucială Sacrul şi Profanul, savantul Mircea Eliade consideră că „structurile sacrului”, respectiv sentimentul religios, sunt constitutive oricărei conştiinţe umane Acest enunţ ar putea fi numit Axioma lui Mircea Eliade.
Jurnalistul Radu Banciu (44 de ani) a abordat, în cadrul ediţiei din 3 martie a emisiunii „Lumea lui Banciu“, difuzată de B1 TV, problema predării religiei în şcoli, fiind de părere că întreaga dezbatere care a împărţit societatea românească în două tabere este „o idioţenie a secolului XXI“, notează reportervirtual.ro.
S-a tot dezbătut zilele acestea, pe faţă şi pe dos, problema studiului religiei în şcoală. Înţeleg că miza e mare, oile Domnului sunt rătăcite de-a dreptul pe tarlaua constituţionalităţii şi riscă să fie jupuite de vii de către cugetarea liberă, care zburdă neîngrădită, cum îi şade ei bine.
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”
Putin i-a prezentat scuze premierului israelian pentru afirmaţia lui Lavrov cu privire la „evreul Hitler”