Discriminarea în educaţie, o problemă cu dezvoltare accentuată

Reacţia unor părinţi sau chiar profesori faţă de notarea orei de Religie şi influenţa acesteia la media generală a elevilor este una de frustrare.

Autorităţile, societatea civilă, reprezentanţii cultelor religioase au de rezolvat o gravă problemă actuală, ce tinde să se accentueze odată cu păstrarea notării orei de religie în şcoli - discriminarea în educaţie. Putem spune că este o discriminare pe motiv de religie, din moment ce nota la această materie şcolară, dacă pot spune aşa, este cauza.

Discriminare exista şi până acum, între elevii care făceau religie la şcoală şi cei ce nu făceau, dar problema se va accentua pe măsură ce numărul elevilor care au renunţat la această oră a crescut. Dar nimeni nu a reclamat-o până în prezent, chiar dacă părinţii copiilor discriminaţi o acuzau.

Scandalul orei de religie, a fi sau a nu fi predată în şcoli, este departe de a se fi încheiat, chiar dacă adeziunile pro, contabilizate la Ministerul Educaţiei Naţionale, arată că circa 90% dintre elevi au ales să facă Religia ortodoxă. Procentul mare de adeziuni proreligie în educaţia şcolară a fost perceput de BOR şi susţinători drept o victorie. Unii preoţi au etichetat-o drept o victorie categorică în timp ce alţii s-au arătat mai rezervaţi, considerând-o provizorie.

Victoria numărului mare de cereri pro s-a datorat şi unor presiuni făcute asupra părinţilor şi elevilor, în şcoli, a unei campanii semiascunse venite din partea Bisericii, dar şi a unor cadre şcolare, mai mult sau mai puţin constrânse să-i determine pe părinţi să opteze pentru ora de religie. Mai mult sau mai puţin zeloase şi servile. Au fost şi cadre didactice care au refuzat să facă astfel de jocuri de interese şi presiuni. Sunt părinte şi ştiu din experienţa personală de astfel de demersuri şi persuasiuni insistente.

Argumentul forte al proreligioşilor a fost nota elevului care face religia, notă care-i creşte media generală şi contează în final, la admiterea în liceu. Au fost cadre didactice care au copii elevi şi au ales religia numai pentru faptul că aceasta contează la media generală, chiar dacă ei aveau altă opţiune personală, dar pe care n-au utilizat-o.

Pe de altă parte, elevii de liceu aflaţi în ani terminali, chiar dacă nu mai voiau ora de religie, nu au renunţat la ea ca să nu-şi strice media generală. Nu din alt motiv. O altă constatare, tot din experienţa personală, este faptul că elevii care au renunţat la ora de religie, au şi fost chestionaţi ca să nu zic interogaţi de profii de religie sau alţi profi interesaţi, despre alegerea lor şi motivul acesteia. Bineînţeles, că aceşti şcolari au început să fie priviţi altfel de unii profesori, dar şi de unii colegi de-ai lor. Ceea ce nu este normal.

Chiar şi unii reprezentanţi ai Bisericii au recunoscut influenţa notei la religie, după cum scrie şi Eugen Tănăsescu, preot şi jurnalist: „Dacă scoţi nota, scoţi evaluarea. Dacă ai scos evaluarea, motivarea elevului dispare. Spuneţi-i unui elev că nu ia notă şi veţi avea o reacţie interesantă: dezinteresul. Păi facem şcoală ca să ne aflăm în treabă?

Cât priveşte ecuaţia notă vs. calificative…să se pronunţe specialiştii care organizează sistemul de învăţământ.”

Corectă observaţia, dar noua realitate, cu mai mulţi elevi care au renunţat la religie, dar cu o discrimnare accentuată la care sunt supuşi deliberat, cum rămâne?

Cum rezolvă autorităţile, societatea civilă, cultele religioase marea problemă a discriminării elevilor, accentuată după renunţarea la ora de religie?

Ne facem că nu vedem, că nu există această discriminare în creştere vizibilă sau o punem în dezbatere publică pentru a fi rezolvată?

Acceptăm discriminarea sau o eliminăm?

Reacţia unor părinţi sau chiar profesori faţă de notarea orei de religie şi influenţa acesteia la media generală a elevilor care fac Religia faţă de cei care nu au ales să o facă, este una de frustrare, de discriminare. Percep acest lucru ca o discriminare la care sunt supuşi copiii lor.

Iată câteva opinii exprimate pe forumuri:

N.: „În şcoli s-au făcut presiuni şi şantaje, mai mult sau mai puţin discrete, pentru ca elevii să se înscrie la ora de religie. Mulţi părinţi au fost convinşi cu nota care contează la creşterea mediei generale a elevului care face religie spre deosebire de cel care nu face religie.”

V.: „Mediile contează la admiterea în licee şi la unele facultăţi. Ori nota la religie luată în calcul la media generală a unui elev poate influenţa direct repartizarea la un liceu mai bun a acestuia în detrimentul elevului care nu a făcut religia. La fel şi la admiterea la facultăţile care iau în considerare media generală. Acest lucru înseamnă discriminare la adresa elevilor care au ales să nu facă religia în şcoală. Nu este normal!”

M.: „Mediile generale se calculează împărţind suma mediilor la materiile studiate. Ceea ce înseamnă că un elev care nu studiază Religia va avea un număr mai mic de medii la care se va raporta media generală şi în consecinţă, o medie generală mai mică decât un coleg care participă la ora de Religie şi care are aceleaşi medii diferite de 10.

Concret: dacă un elev are o singură medie 9 şi restul de 10, la un număr de 14 materii are media generală 9, 92, iar la 15 materii are media generală de 9, 93. Conform Regulamentului şcolar, un elev cu 9, 93, respective unul cu 9, 92, vor lua premii diferite. E legal că aşa spune Regulamentul. Dar e moral?”

Monica: „Cred că următoarea campanile împotriva discriminării va trebui să se ducă pentru schimbarea notelor de la ora de religie (acceptată drept opţională) în calificative. Aceasta pentru că doi copii foarte buni la învăţătură, cu o singură medie de 9 şi celelalte de 10, vor avea medii generale diferite cu 1 sau 2 sutimi.

În calitate de dirigintă, am fost nevoită să fiu părtaşă la această discriminare în urmă cu 3 ani, când una din fetele retrase de la religie a luat premiul III, deşi avea acelaşi număr de medii ca şi colega ei care a avut premiul II.

Ce părere aveţi despre asta?

Aş propune două amendamente la această lege şi ar trebui să ieşim în stradă pentru ele:

• Să nu se dea note la ora de religie;
• Să se ofere obligatoriu o alternativă educaţională la această oră de studiu a religiei.

Dacă s-ar face aceste două lucruri să vedeţi cum nici 50% dintre părinţi nu şi-ar înscrie copiii la ora de religie.”

Discriminarea şcolară poate fi combătută legal, dacă autorităţile doresc acest lucru? S-a autosesizat CNCD-ul?

În România, discriminarea poate fi combătută legal, existând chiar şi un organism care trebuie să se ocupe de acest lucru.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul discriminării.

Este garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte. 

Una dintre principalele atribuţii ale CNCD este ”Investigarea, constatarea şi sancţionarea faptelor de discriminare. Pentru analizarea cât mai corectă a cazurilor şi pentru luarea deciziilor în cazul petiţiilor primite sau autosesizărilor, Colegiul Director dispune de măsuri pentru a investiga cazurile, în urma cărora acesta constată existenţa sau nu a faptei de discriminare şi după caz, sancţionarea acesteia.”

De asemenea, Uniunea Europeană (UE) combate discriminarea pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă şi orientare sexuală. În plus, orice discriminare pe criterii de naţionalitate este interzisă prin Tratate. Dreptul la nediscriminare este consolidat prin Carta drepturilor fundamentale, care are aceeaşi valoare juridică precum Tratatele.