S-a încheiat campania de cercetare arheologică de la Periprava. Începând din acest an, investigaţiile arheologice care privesc crimele regimului comunist din România se desfăşoară sub patronajul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.
Istoricii şi arheologii au început luni, 31 august, campania de descoperire a mormintelor foştilor deţinuţi politic înhumaţi în cimitirul din Periprava. Statul, prin Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, nu a mai alocat fonduri pentru acest proiect, astfel că banii au fost daţi de Fundaţia „Doina Cornea“.
Statul român îşi bate joc de memoria celor care s-au opus instaurării comunismului în România, după ce nu a mai susţinut campaniile arheologice de descoperire a mormintelor victimelor regimului opresiv şi i-a tras pe linie moartă pe cei care au săpat după osemintele lor.
Activiştii revoltaţi din cauza reacţiei guvernului brazilian la pandemia Covid-19 au instalat 100 de morminte pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro pentru a slăvi cele 40.000 de victime ale coronavirusului, relatează BBC.
Doi adolescenţi, de 15 şi 17 ani, sunt autorii profanării de morminte dintr-un cimitir din localitatea gălăţeană Piscu. Aceştia sunt cercetaţi penal şi au fost amendaţi pentru nerespectarea prevederilor Ordonanţei Militare nr. 3/2020.
Administraţia Cimitirelor din Ploieşti a anunţat că, începând din data de 11 martie, accesul în cimitire este permis doar pentru înmormântări.
Autorităţile au fost sesizate cu privire la două morminte care au fost săpate recent în apropierea unui castru roman din judeţul Sălaj.
Cerecetările arheologice desfăşurate pe terenul unde se va construi un supermarket Lidl, în centrul oraşului Alba Iulia, au scos la suprafaţă o groapă comună şi peste 30 de morminte.
În cauză a fost întocmit dosar penal şi se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de profanare de morminte.
Administraţia locală din Reşiţa se confruntă cu o situaţie mai puţin întâlnită. În ultimii ani, sunt tot mai dese profanările şi distrugerile de morminte şi monumente funerare din cimitirele reşiţene. Ultimul eveniment de acest gen a avut loc la jumătatea lunii martie.
De-a lungul timpului au fost descoperite o serie de morminte ciudate, atât prin formă şi mod de construcţie, cât mai ales prin misterele care-i înconjurau pe defuncţii depuşi în locurile de veci. Acestea sunt fie dovezi ale unor morţi ritualice ciudate, fie sanctuare-morminte cu funcţionalităţi care nici astăzi nu sunt pe deplin înţelese şi duc cu gândul la magie sau lumi încă necunoscute.
În campania de cercetări arheologice recent încheiată de la Periprava au fost descoperite 44 de morminte. În trei dintre acestea au fost înhumaţi localnici care s-au sinucis.
Fundaţia Sfântul Sava a lansat un proiect de suflet prin care îi cheamă pe buzoieni să înfrumuseţeze mormintele ostaşilor ce odihnesc în Cimitirul Eroilor. Iniţiativa a avut ecou şi în alte judeţe, astfel că astăzi, câţiva copii din Vrancea au venit cu flori, la mormintele eroilor.
Menumorut este considerat unul dintre primii voievozi cunoscuţi în istoriografia românească. Deşi i s-a atribuit mult timp o origine autohtonă, cronicile medievale îl descriu ca fiind de neam turanic şi stăpânind peste o populaţie amestecată, de români, slavi şi turcici.
Obicei starniu şi tulburător în Joia Mare în localitatea doljeană Salcia. Femeile au făcut în această dimineaţă focuri pe morminte şi i-au strigat pe cei plecaţi din această viaţă ca să găsească drumul spre lumină.
La 100 de la terminarea Primului Război Mondial, Cimitirul Eroilor din localitatea constănţeană Mircea Vodă continuă să se degradeze sub ochii autorităţilor. Lipsa banilor este invocată atunci când vine vorba de memoria celor care au făcut posibilă Marea Unire.
Lumănări aprinse, flori puse lângă cruci şi rugăciuni ridicate spre Cer. Aşa au ales arădenii şi în acest an să-şi omagieze morţii.
Un tânăr român face muncă de voluntariat într-un spital destinat refugiaţilor din Mosul, fostul fief al temutei grupări ISIS.
Ceru Băcăinţi este comuna cu cea mai mică populaţie din Alba şi, probabil, din România. 269 locuitori sunt înregistraţi oficial în documentele statistice. Din acest motiv, un primar este ales aici la fiecare 4 ani cu mai puţin de 100 de voturi. Printre lucrurile inedite care se întâmplă aici de sute de ani se află şi obiceiul de îngropare a morţilor în grădina casei.
În cimitirele din Buzău au sfârâit grătarele mai ceva ca în ziua de Paşti. Grupuri numeroase de ţigani au petrecut Paştele Blajinilor, sau Paştele Morţilor, printre cruci şi morminte, unde au întins mese, au ciocnit ouă roşii şi i-au pomenit pe cei trecuţi dincolo. Sărbătoarea nu apare în orânduiala Bisericii Ortodoxe.
Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână după Învierea Domnului. Sărbătoarea cinsteşte sufletele celor adormiţi despre care se crede că se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, în „lumea de dincolo“.
La Orlea, în judeţul Olt, au fost descoperite cele mai cumplite mărturii ale sacrificiilor umane practicate de geto-daci acum mai bine de 2.000 de ani. Au fost găsite rămăşiţele unor oameni tăiaţi în jumătate şi copii măcelăriţi.
Arheologii au descoperit şapte morminte, primele trei dintre ele, pe care le-au şi desfăcut, indicând faptul că în ele au fost îngropaţi bărbaţi. Cimitirul care se conturează este unul dintre cele mai vechi din ţară, fiind puţine încadrate în neoliticul târziu pe teritoriul României.
Un tânăr de 18 ani, din Dej, a ajuns în arestul poliţiei după ce l-au prins că a profanat mai multe pietre funerare din oraş şi a furat diverse obiecte din case şi beciuri, în valoare de 6.000 de lei.
Cimitirele arădene devin din ce în ce mai pline, iar pentru a face loc Gospodărirea Comunală a decis să facă un pic de ordine.
Bătrânii unui cătun din zona de munte a Buzăului au adus cu ei până în zilele noastre poveşti despre trecutul localităţii. Una dintre legende vorbeşte despre un masacru, produs cu multe sute de ani în urmă, căruia i-au căzut victime nomazii tătari care poposeau pe o pajişte de lângă satul lor. Unii bănuiesc şi locul în care au fost îngropaţi.
Cea mai cunoscută familie românească din Transilvania medievală a fost cea a Hunedoreştilor. Trei membri ai acestei familii au fost înmormântaţi în catedrala episcopală din Alba Iulia. În Evul Mediu, înmormântarea în locaşul în care se oficiau liturghiile şi în care se rosteau rugăciuni în mod regulat reprezenta un mod de a pregăti mântuirea sufletelor celor care îşi permiteau un asemenea privilegiu.
În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile, creştinii merg la Denia celor 12 evanghelii. Adevarul.ro vă spune ce semnificaţii are Joia Mare.
Giganţii, oamenii cu statură uriaşă, sunt prezenţi în mitologia fiecărui popor. Aceşti humanoizi au aprins imaginaţia oamenilor de-a lungul secolelor şi continuă să fie prezentaţi şi astăzi ca o realitate ascunsă a unei lumi de mult apuse. Oamenii de ştiinţă sunt însă sceptici.
Liderul singurei asociaţii cremaţioniste din România spune că numărul persoanelor care aleg incinerarea ar putea creşte din pricina crizei locurilor de veci cu care se confruntă oraşele. Reprezentanţii BOR nu sunt de aceeaşi părere şi nici sociologii.
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie
Vot istoric în SUA: Donald Trump va fi pus sub acuzare pentru rolul său în atacul care a şocat America
Cum va arăta noua taxă auto. Tot ce trebuie să ştii despre ea
Prognoza meteo: Ger năprasnic în România. Unde mai ninge şi când se încălzeşte