„Auschwitz, ultima staţie Povestea mea din lagăr, 1943–1945”, cartea lui Eddy de Wind, a apărut recent la Editura Humanitas Fiction, în taducerea din neerlandeză a Alexei Stoicescu. „Adevărul” prezintă, în avanpremieră, un fragment din volumul apărut în colecţia Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu. Cartea lui de Wind este singura scrisă la Auschwitz încă din timpul războiului.
Cea mai vârstnică personalitate care a primit vreodată o distincţie regală românească este un veteran de război din Câineni - Vâlcea, Constantin Herţoiu, în vârstă de 106 ani. Decoraţia i-a fost acordată în toamna acestui an.
lona Scott, arhitectă de origine română stabilită în SUA, a rememorat, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, primii ani ai copilăriei petrecute într-un gulag din Kazahstan, unde părinţii ei au fost deportaţi de sovietici, dar şi vremurile grele trăite în România comunistă.
Numit „Magistrala Albastră“ şi inaugurat cu fast în urmă cu mai bine de trei decenii, Canalul Dunăre - Marea Neagră a fost una dintre mândriile epocii comuniste. Istoria realizării braţului artificial al Dunării ascunde însă adevărate drame umane.
Viaţa lui Ludwig Eisenberg a fost ca un montagnes russes: închis la Auschwitz-Birkenau, i s-a dat rolul de a tatua numerele de identificare pe braţele deţinuţilor. Din acest post, a reuşit să întreţină o activitate intensă de contrabandă pentru mâncare, riscându-şi zilnic viaţa. S-a îndrăgostit de o deţinută, cu care s-a căsătorit la finalul războiului, şi alături de care a fugit în Australia, în căutarea unui trai tihnit.
Josef Mengele, numit şi ”Îngerul Morţii”, a fost considerat drept unul dintre cei mai atroce criminali din lagărele de exterminare naziste. Medic şef al SS la Auschwitz, acesta hotăra cine trăieşte şi cine moare odată ajuns în lagăr, dar mai ales a făcut experimente cumplite pe prizonieri, inclusiv copii.
Luptătorul anticomunist Alexandru Halcă a povestit în memoriile sale cum speranţa în sufletele lor, în ciuda măsurilor luate de gardieni.
Pe timpurile astea, dacă sunteţi atenţi, începe să se ridice la orizont un nor foarte special de furtună, specific perioadelor de mare conflict, cele în care, în numele “binelui comun superior” poate fi tolerată punerea brutală şi extrem de rapidă a drepturilor universale ale omului.
Scriitorul şi disidentul Paul Goma a murit în noaptea din 24 spre 25 martie la spitalul La Pitié Salpetriere din Paris, unde era internat în urma infectării cu coronavirus. Goma se numără printre personalităţile României pe care autorităţile comuniste le-au trimis la muncă silnică în lagărul de la Lăteşti, din judeţul Ialomiţa.
Una dintre cele mai frumoase aşezări monahale din sud - estul Europei, Mănăstirea Cozia, a cunoscut o istorie extrem de zbuciumată.
A supravieţuit celor două războaie, Siberiei, dar şi închisorii comuniste. Aurel Antonie, se născuse la 26 octombrie 1914, în Tomşani – Vâlcea. S-a stins din viaţă miercuri, 5 februarie 2020, în Horezu.
Canalul Dunăre-Marea Neagră va fi, pentru prima dată, subiect de cercetare arheologică pentru descoperirea osemintelor victimelor care au pierit aici în tabere de muncă silnică, în fapt lagăre de exterminare pentru inamicii regimului comunist.
Dita Kraus (90 ani) a rămas cunoscută în istorie drept „bibliotecara de la Auschwitz“, astăzi fiind una dintre puţinele supravieţuitoare ale lagărului care mai poate spune povestea teribilă a Holocaustului. Într-un interviu acordat în exclusivitate unei publicaţii din România, Dita Kraus a vorbit despre viaţa ei teribilă, demnă de un film.
În memoria evreilor deportaţi la Călăraşi, după pogromul de la Iaşi din 29 iunie 1941, autorităţile locale vor dezveli o placă comemorativă în gara din oraş şi un monument refăcut din cimitir. Manifestările au loc joi, 26 septembrie, la 78 de ani de tragedie.
24 de marinari români, ofiţeri şi cadeţi, aflaţi la pregătire la Şcoala Navală a Marinei Germane, au devenit peste noapte inamici din aliaţi. Ei au fost arestaţi şi închişi în lagărul de prizionieri de la Marlag und Milag Nord, din Westertimke. Câţiva au decedat, dar majoritatea au fost eliberaţi de aliaţi în mai 1945.
Fiul unui fost deţinut politic care a murit în lagărul de muncă Valea Neagră a povestit pentru „Analele Sighet“ drama trăită în copilărie atunci când a aflat că tatăl său a murit în preajma Crăciunului.
În cadrul campaniei de găsire a gropilor în care au fost aruncaţi deţinuţii politic şi de drept comun din colonia de muncă de la Periprava, săptămâna trecută au fost descoperite zece morminte.
Supravieţuitoare a experiementelor făcute pe gemeni de către doctorul german Mengele, Eva Mozes Kor a decedat joi, la vârsta de 85 de ani, în Polonia.
În martie 1917, autorităţile germane au transferat în România 3.000 de prizonieri de culoare în cele patru lagăre din ţară, dintre care trei se aflau în Ialomiţa: la Slobozia, la Morile Mărculeşti, la Mănăstirea, azi în judeţul Călăraşi, iar al patrulea se afla la Turnu Măgurele. Povestea prozonierilor de culoare este spusă de istoricul Vitalie Buzu, profesor la Slobozia.
În lagărele naziste au avut loc atrocităţi greu de imaginat. Una dintre cele mai macabre practici, de neimaginat la mijlocul secolului XX într-o ţară Occidentală, era confecţionarea de obiecte din pielea celor închişi în lagăre. Soldaţii care au eliberat unul dintre cele mai cumplite lagăre au descoperit această practică oribilă.
Suferinţe şi umilinţe greu de imaginat suportate de soldaţi şi gradaţi căzuţi prizonieri în primul Război Mondial într-un lagăr din Ungaria au ieşit la iveală după ce un medic militar a reuşit ca, la întoarcerea din lagăr, să strângă totul în paginile unui jurnal.
Aiud, Gherla, Sighet, Peninsula sunt doar câteva dintre punctele negre de pe harta României, care era ea însăşi o închisoare în perioada comunistă. În ciuda măsurilor draconice de securitate din puşcăriile comuniste, mai mulţi deţinuţi au reuşit să evadeze, plătind minutele, orele sau zilele de libertate cu viaţa. Alţi deţinuţi au preferat să se sinucidă decât să se lase duşi înapoi în lagăre unde îi aştepta un regim de teroare greu de imaginat.
În campania de cercetări arheologice recent încheiată de la Periprava au fost descoperite 44 de morminte. În trei dintre acestea au fost înhumaţi localnici care s-au sinucis.
Dimitrie Bejan a fost prezent pe front în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial ca preot militar. El a fost capturat de sovietici în Basarabia şi deportat într-un lagăr din Siberia. După cinci ani de zile de chin, a fost trimis în România, unde a fost condamnat la închisoare pe viaţă. Preotul a petrecut alţi 15 ani după gratii, fiind eliberat în 1964.
Prizonierii români care s-au aflat în lagărele din URSS din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial au fost forţaţi să muncească în condiţii de sclavie, iar cei mai mulţi nu s-au mai întors acasă.
Mormântul unui soldat luat prizonier la Odessa în anul 1944 a fost găsit de nepoata sa, Alina Boantă, după ce aceasta a scris ambasadorului român la Moscova, Vasile Soare. Bunicul său a murit la infirmerie şi înmormântat în cimitirul lagărului, în oraşul Stalin.
Comandorul Mihai Chiriţă, unul dintre ofiţerii români care au ajuns prizonieri în lagărul sovietic de la Oranki în anul 1944, a murit vineri, 26 ianuarie, la vârsta de 103 ani.
Curtea de Apel Bucureşti ia în discuţie marţi cererea de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale formulată de torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat.
Originară din România, Eva Mozes Kor (83 de ani) are o poveste de viaţă impresionantă: a supravieţuit miraculos experimentelor teribile ale doctorului Mengele la Auschwitz, i-a iertat pe nazişti şi l-a adoptat pe nepotul lui Rudolf Höss, comandantul lagărului. Stabilită în America de peste 50 de ani, Eva Mozes Kor a acordat un amplu interviu în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“. A fost un dialog extraordinar, o adevărată lecţie de viaţă.
Nicolae Tomaziu, ultimul supravieţuitor al lagărului de muncă de la Canalul Morţii şi cel mai bătrân deţinut politic din România, a murit joi, 26 octombrie, la vârsta de 101 ani.
„Bombele” din Parlament, la început de mandat
NATO şi Rusia se joacă de-a „hoţii şi vardiştii“ la Marea Neagră. România, în prima linie de apărare
Cât şi de ce să ne temem de tulpina-mutant din Marea Britanie
Descoperirile unicat care vorbesc despre începuturile omului pe teritoriul României. Povestea cimitirului giganţilor de pe malul Prutului
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă