Pe lângă regimul crunt de înfometare şi torturile fizice la care erau supuşii, deţinuţii lagărelor din comunism au avut de îndurat şi frigul cumplit din iernile aspre ale anilor '50.
Studentul Florin Pavlovici, arestat în februarie 1959, alături de alţi colegi de facultate, fiind acuzat de „complot contrarevoluţionar”, a povestit ce pedeapsă au primit cei care au intrat în greva foamei ca protest faţă de corvezile la care erau supuşi în lagărul Grindu.
Fiu al marelui scriitor şi activist rus Alexandr Soljeniţîn, Ignat Soljeniţîn, unul dintre cei mai apreciaţi dirijori şi pianişti din lume, a acordat un interviu exclusiv pentru „Adevărul” în care a vorbit despre ilustrul său tată şi despre cele mai speciale amintiri cu acesta.
Din puţinele mărturii, prizonierii de război erau folosiţi la săparea tranşeelor pentru armata ocupantă, la transportul muniţiei şi hranei, cu alte cuvinte la munca de jos.
Mii de ostaşi turci, algerieni, indieni, români, englezi, francezi şi germani din primul război mondial îşi dorm somnul de veci în Cimitirul Internaţional al Eroilor din Slobozia. Un loc aparte îl ocupă prinţul Mohamed Gherainia, căruia i s-a dedicat un monument în zona centrală.
O echipă de istorici şi arheologi a continuat în această vară săpăturile în cimitirul lipovenesc din Periprava pentru a dezgropa alte drame din istoria comunistă. Cu această ocazie, a fost descoperit şi mormântului unui copil care a murit în urmă cu peste jumătate de secol.
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) şi Fundaţia „Doina Cornea“ din Cluj, organizează în colaborare cu Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a opta campanie de investigaţii arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul Periprava.
Poliţia a descins în dimineaţa de joi, 3 iunie, într-un spaţiu impropriu în care sunt ţinute animale, în satul General Scărişoareanu, comuna Amzacea, judeţul Constanţa. Oamenii legii au fost alertaţi, nu pentru prima oară, de condiţiile mizerabile în care trăiesc peste 150 câini şi pisici.
Ion Dichiseanu, care s-a stins din viaţă ieri, la 87 de ani, a fost unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti. Nimic din copilăria sa nu prevestea succesul ce avea să vină. În copilărie, actorul a stat un an într-un lagăr de concentrare nazist.
Spitalul Municipal din Aiud este în prezent unitate medicală suport pentru tratarea pacienţilor gravi diagnosticaţi cu COVID-19. Aici sunt 20 de locuri ATI unde ajung persoanele care au nevoie de intubare şi tratament specific.
La Crăciuneşti, în judeţul Hunedoara, a funcţionat în urmă cu opt decenii un lagăr de muncă pentru prizonierii sovietici, rămas în istorie datorită cruzimii de care a fost acuzat comandantul acestuia.
Mitel Panaite este unul dintre ultimii veterani care încă mai pot să povestească dramele celui de-Al Doilea Război Mondial. Săteanul din Tudora a luptat în cele mai cumplite bătălii de pe frontul de Est şi a îndurat ani de lagăr în Siberia.
Primăria Piatra Neamţ a lansat un sondaj public, cetăţenii fiind întrebaţi de utilitatea unui parc zoo inaugurat în anul 1904, părerile fiind pro şi contra, vorbindu-se inclusiv despre faptul că, de fapt, s-ar pune la cale un tun imobiliar.
„Auschwitz, ultima staţie Povestea mea din lagăr, 1943–1945”, cartea lui Eddy de Wind, a apărut recent la Editura Humanitas Fiction, în taducerea din neerlandeză a Alexei Stoicescu. „Adevărul” prezintă, în avanpremieră, un fragment din volumul apărut în colecţia Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu. Cartea lui de Wind este singura scrisă la Auschwitz încă din timpul războiului.
Cea mai vârstnică personalitate care a primit vreodată o distincţie regală românească este un veteran de război din Câineni - Vâlcea, Constantin Herţoiu, în vârstă de 106 ani. Decoraţia i-a fost acordată în toamna acestui an.
lona Scott, arhitectă de origine română stabilită în SUA, a rememorat, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, primii ani ai copilăriei petrecute într-un gulag din Kazahstan, unde părinţii ei au fost deportaţi de sovietici, dar şi vremurile grele trăite în România comunistă.
Numit „Magistrala Albastră“ şi inaugurat cu fast în urmă cu mai bine de trei decenii, Canalul Dunăre - Marea Neagră a fost una dintre mândriile epocii comuniste. Istoria realizării braţului artificial al Dunării ascunde însă adevărate drame umane.
Viaţa lui Ludwig Eisenberg a fost ca un montagnes russes: închis la Auschwitz-Birkenau, i s-a dat rolul de a tatua numerele de identificare pe braţele deţinuţilor. Din acest post, a reuşit să întreţină o activitate intensă de contrabandă pentru mâncare, riscându-şi zilnic viaţa. S-a îndrăgostit de o deţinută, cu care s-a căsătorit la finalul războiului, şi alături de care a fugit în Australia, în căutarea unui trai tihnit.
Josef Mengele, numit şi ”Îngerul Morţii”, a fost considerat drept unul dintre cei mai atroce criminali din lagărele de exterminare naziste. Medic şef al SS la Auschwitz, acesta hotăra cine trăieşte şi cine moare odată ajuns în lagăr, dar mai ales a făcut experimente cumplite pe prizonieri, inclusiv copii.
Luptătorul anticomunist Alexandru Halcă a povestit în memoriile sale cum speranţa în sufletele lor, în ciuda măsurilor luate de gardieni.
Pe timpurile astea, dacă sunteţi atenţi, începe să se ridice la orizont un nor foarte special de furtună, specific perioadelor de mare conflict, cele în care, în numele “binelui comun superior” poate fi tolerată punerea brutală şi extrem de rapidă a drepturilor universale ale omului.
Scriitorul şi disidentul Paul Goma a murit în noaptea din 24 spre 25 martie la spitalul La Pitié Salpetriere din Paris, unde era internat în urma infectării cu coronavirus. Goma se numără printre personalităţile României pe care autorităţile comuniste le-au trimis la muncă silnică în lagărul de la Lăteşti, din judeţul Ialomiţa.
Una dintre cele mai frumoase aşezări monahale din sud - estul Europei, Mănăstirea Cozia, a cunoscut o istorie extrem de zbuciumată.
A supravieţuit celor două războaie, Siberiei, dar şi închisorii comuniste. Aurel Antonie, se născuse la 26 octombrie 1914, în Tomşani – Vâlcea. S-a stins din viaţă miercuri, 5 februarie 2020, în Horezu.
Canalul Dunăre-Marea Neagră va fi, pentru prima dată, subiect de cercetare arheologică pentru descoperirea osemintelor victimelor care au pierit aici în tabere de muncă silnică, în fapt lagăre de exterminare pentru inamicii regimului comunist.
Dita Kraus (90 ani) a rămas cunoscută în istorie drept „bibliotecara de la Auschwitz“, astăzi fiind una dintre puţinele supravieţuitoare ale lagărului care mai poate spune povestea teribilă a Holocaustului. Într-un interviu acordat în exclusivitate unei publicaţii din România, Dita Kraus a vorbit despre viaţa ei teribilă, demnă de un film.
În memoria evreilor deportaţi la Călăraşi, după pogromul de la Iaşi din 29 iunie 1941, autorităţile locale vor dezveli o placă comemorativă în gara din oraş şi un monument refăcut din cimitir. Manifestările au loc joi, 26 septembrie, la 78 de ani de tragedie.
24 de marinari români, ofiţeri şi cadeţi, aflaţi la pregătire la Şcoala Navală a Marinei Germane, au devenit peste noapte inamici din aliaţi. Ei au fost arestaţi şi închişi în lagărul de prizionieri de la Marlag und Milag Nord, din Westertimke. Câţiva au decedat, dar majoritatea au fost eliberaţi de aliaţi în mai 1945.
Fiul unui fost deţinut politic care a murit în lagărul de muncă Valea Neagră a povestit pentru „Analele Sighet“ drama trăită în copilărie atunci când a aflat că tatăl său a murit în preajma Crăciunului.
În cadrul campaniei de găsire a gropilor în care au fost aruncaţi deţinuţii politic şi de drept comun din colonia de muncă de la Periprava, săptămâna trecută au fost descoperite zece morminte.
Greva şoferilor de la STB s-a încheiat. Autobuzele circulă normal pe traseele din Capitală după cinci zile de haos
Cum şi când vor răspunde sindicaliştii STB pentru haosul creat în Capitală. Aceştia riscă până la doi ani de închisoare
Ce l-a inspirat pe Ceauşescu în realizarea Casei Poporului, o clădire „urâtă şi gigantică”
Şeful Marinei germane, convocat pentru explicaţii după ce a afirmat că peninsula Crimeea e „pierdută” şi că „nu costă nimic să-l respecţi” pe Putin
Joia neagră. Traficul bucureştean, aruncat în aer de o grevă cu iz politic a şoferilor STB. Ce se ascunde în spatele protestelor
În caz de conflict militar, România e în pericol: De ce nu avem rezervişti voluntari chiar dacă Armata i-ar plăti să stea acasă
Florin Cîţu pierde teren în PNL. Cine se încălzeşte pentru a-i lua locul | ANALIZĂ
Prognoza meteo. Se întorc ninsorile. Ce temperaturi se anunţă
Ce provocări pregăteşte Rusia pentru a lansa atacul în Ucraina? Pericolul din coasta României şi agenţii specializaţi în război urban
Culise. Florin Cîţu, confruntat cu prima mare revoltă împotriva sa