Carol Novak, ministrul Sportului din partea UDMR: „Ungaria, un model pentru România“
La Sala „Nadia“, la sediul Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS), a avut loc ceremonia în cadrul căreia s-a predat mandatul noului ministru.
Stiri despre carol
-
-
De ce a ales România prietenia Germaniei naziste. Motivele explicate de specialişti şi contemporani
Deşi a fost aliatul tradiţional al Franţei încă din secolul al XIX lea, România a ales în pragul celui de-al doilea război mondial prietenia Germaniei Naziste. Mai mult decât atât armata română a luptat alături de trupele lui Hitler până aproape de sfârşitul războiului. Istoricii dar şi contemporanii acelor evenimente spun că au existat motive întemeiate pentru această alegere.
-
Cum a ajuns Republica de la Ploieşti de râsul lui Caragiale. Adevărata poveste a revoluţiei antimonarhice
Au trecut 150 de ani de când liberalii radicali au trăit câteva ore iluzia că l-au detronat pe regele Carol I, într-o mişcare conspirativă cunoscută drept Republica de la Ploieşti, care a fost luată în derâdere de marii scriitori ai vremii, precum I.L. Caragiale şi Mihai Eminescu
-
Cum a ajuns Dobrogea pământ românesc în plin scandal. A fost moneda de schimb a ruşilor pentru Basarabia de Sud
Alipirea Dobrogei la Regatul României a avut loc în urmă cu aproximativ 150 de ani după participarea românilor la războiul ruso-turc. De fapt, Dobrogea a fost consolarea oferită românilor în urma pierderii Basarabiei de Sud, râvnită de ruşi. Acest schimb a provocat un uriaş scandal în societatea românească.
-
Povestea hotelului din Oradea care i-a găzduit pe Iorga, Sadoveanu şi Enescu. Patronul l-a dat afară pe Carol al Ungariei pentru comportament indecent
Azi aproape o ruină şi acoperită cu plasă, o pată cenuşie printre palatele deja restaurate din centrul municipiului Oradea, Hotelul Parc a fost în urmă cu un secol un stabiliment de lux, inclus în celebra reţea Ritz, având oaspeţi de seamă, precum Regele Carol al II-lea, Iorga, Rebreanu, Mihail Sadoveanu sau George Enescu.
-
Monument pentru politicienii care au schimbat soarta Dobrogei la 1878: „Le suntem recunoscători“. De unde a venit ideea
Patru politicieni legendari ai României vor avea statuie în Constanţa, dacă edilii vor aproba planul unor tineri turci de a-i onora astfel pe corifeii care au schimbat soarta Dobrogei. Este vorba despre Regele Carol I (suveranul României la 1878, anul revenirii Dobrogei la patria-mamă), Mihail Kogălniceanu (ministrul de Externe de la 1878), I.C. Brătianu (prim-ministrul de la 1878) şi Remus Opreanu (primul prefect al Constanţei).
-
Lojile masonice din Bucureştiul domniei Regelui Carol I erau dominate de evrei
Loja „Egalitatea“, aflată în obedienţa Marelui Orient al Franţei, a avut o mare importanţă în Bucureşti, în perioada domniei lui Carol I.
-
Destinul tragic al unei Regine: Elena de România
Pentru prinţesa Elena a Greciei, intrarea în familia regală a României prin căsătoria cu principele moştenitor Carol nu a fost aducătoare de noroc. Ţara a fost, pentru ea, şirul unor nesfârşite dureri, estompate de o singură mare bucurie: fiul ei, Mihai.
-
De ce au avut românii nevoie de Carol I pe tronul Principatelor. Acesta nu s-a împăcat niciodată cu moravurile politicienilor români şi a vrut să abdice
Principele Carol a fost persoana aleasă de elitele politice româneşti să conducă o ţară aflată pe muchie de cuţit, după abdicarea forţată a lui Cuza. Pentru neamţul venit să ofere prestigiu internaţional Moldovei şi Ţării Româneşti, a fost o misiune extrem de dificilă la început dar în cele din urmă dusă foarte bine până la capăt.
-
Războinicul care a unit Europa acum 1.300 de ani. Şi-a ucis fratele pentru a ajunge la putere şi a fost făcut împărat
Specialiştii în istorie medievală îl consideră, fără echivoc, pe Carol cel Mare, regele francilor, una dintre cele mai importante personalităţi istorice ale Europei. De altfel, sunt teorii care arată că marele rege franc, încoronat împărat al fostului imperiu roman de liderul bisericii apusene, este primul lider care a visat la un proiect de uniune europeană.
-
Dincolo de bârfe şi de clişee
În calitate de “povestitoare de întâmplări adevărate”, cum se autodefineşte, Tatiana Niculescu a publicat până în vara anului 2019 la prestigioasa editură bucureşteană Humanitas câteva titluri importante, repede intrate în categoria marilor succese de librărie. A best-seller- urilor, cum să spune.
-
Povestea ocnelor de sare de la Telega unde erau închişi condamnaţii pentru „hiclenie“ şi brigandaj: „În mină se cobora pe un buştean legat de un cablu“
Problema condiţiilor inumane în care sunt încarcerate persoanele private de libertate din România nu este deloc una de dată recentă. Încă de acum 150 de ani, europenii cu rang ajunşi pe meleagurile Ţării Româneşti au cerut stăpânirii să oprească supliciul la care erau supuşi ocnaşii condamnaţi la pedepse fără soroc.
-
Cum a fost întâmpinat ţarul Rusiei în cea mai importantă zi pentru Ploieşti: „Să te ferească Dumnezeu de noroiul din oraş“
25 mai 1877 va rămâne, mult timp probabil, cea mai importantă zi din istoria Ploieştiului. Este ziua în care cel mai puternic om din lume, Ţarul Rusiei, poposea în provincialul şi noroiosul Ploieşti.
-
FOTO Copiii războiului. Poveştile cercetaşilor care au luptat alături de soldaţi în marile războaie ale României
Cohorta „Oltea Doamna” este cea mai veche formaţiune de cercetaşi din România şi a fost înfiinţată în 1915, sub patronajul Principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea). Însemnări de război din caietele cercetaşilor se află la Muzeul de Istorie din Tecuci. Anual, în luna mai, în localitate are loc un excepţional festival naţional al cercetăşiei.
-
Cum a fost jefuită România de afacerişti străini în complicitate cu politicieni şi ofiţeri români. Cele mai mari tunuri date
România a fost marcată, încă de la începuturile sale ca stat, de corupţie şi afaceri cu bani publici. Încă din zorii constituirii României moderne, ţara a fost zguduită de câteva scandaluri uriaşe privind afaceri pe bani publici.
-
1871-2019. Tradiţii româneşti nemuritoare
Cine spune că România nu îşi respectă tradiţiile păcătuieşte prin exces de spirit critic. Avem tradiţii! Ştim ce înseamnă „continuitatea“! E drept, continuităţile discutabile sînt mai la vedere şi mai stabile decît cele semeţ fondatoare...
-
Năstase, ironic cu protestatarii din faţa Ateneului: Plecaseră de sub podoabele calului lui Carol I. Poate că frigul generează unele dereglări de judecată
Fostul premier PSD Adrian Năstase comentează, într-o postare pe blog, ceremonia care a avut loc joi seară la Ateneu pentru marcarea Preşedinţiei române a Consiliului UE, dar şi manifestaţia pro Europa, care a avut loc în faţa Ateneului.
-
Germanul care a compus două imnuri naţionale pentru România. Caragiale: „Un muzician de mare talent“
În România, fiecare perioadă istorică şi-a avut imnul ei. Din 1862 şi până astăzi, ţara noastră a avut şase imnuri naţionale.
-
Copacii care au rupt Craiova în două. Cum se ceartă oltenii pe seama ordinii culorilor tricolorului vopsit pe arbori: „Bine, mă, eşti tu deştept!“
Cu ocazia Centenarului, conducerea Colegiului Naţional Carol I din Craiova a hotărât să vopsească toţi copacii din curtea şcolii în culorile tricolorului. Pe toţi pomii, albastrul a fost vopsit în partea de jos, galben la mijloc, iar roşu deasupra.
-
Cui a adresat regina Maria a României ultimele sale cuvinte: „Nu plânge puiule, nu trebuie să plângi. Toate au un sfârşit“
Regina Maria a României, soţia regelui Ferdinand, şi-a trăit ultimele clipe din viaţă la Pelişor, la Sinaia. Deşi se afla în Germania la tratament, Maria a cerut expres să se întoarcă în ţară când a simţit că niciun medic nu-i mai poate oferi un leac pentru boala care o ţintuia la pat. A murit chiar a doua zi după ce a revenit în România după o călătorie chinuitoare cu trenul.
-
Nicolae Steinhardt, în „Jurnalul fericirii“: „Carol este cel mai pustiitor flagel care s-a abătut vreodată asupra Ţării Româneşti“
Nicolae Steinhardt, evreul genial convertit la ortodoxie, a povestit în „Jurnalul fericirii“ drama trăită de toţi cei care erau aruncaţi în închisorile comuniste.
-
Ce a însemnat pentru România dictatura lui Carol al II-lea. Cenzura prin presă, un instrument utilizat în mod odios
Pe 10 februarie 1938, regele Carol al II-lea l-a demis din funcţia de prim-ministru pe Octavian Goga şi şi-a asumat puteri dictatoriale, constituindu-şi propriul guvern, avându-l alături pe patriarhul Miron Cristea.
-
Domeniul regal de la Mănăstirea, refugiu pentru iubirea interzisă dintre Carol şi Zizi Lambrino. Cum au fost exilaţi cei doi amorezi la moşia din Bărăgan
Iubirea interzisă dintre principele Carol, urmaşul la tron al regelui Ferdinand, şi Ioana Maria Lambrino, femeia pe care o credea aleasa inimii, s-a consumat şi la domeniul regal de la Mănăstirea. Cei doi amorezi s-au refugiat o perioadă de timp la moşia din Bărăgan, ca o acţiune de sfidare împotriva părinţilor, total împotriva relaţiei.
-
Cu un „pol“ aur în buzunar...
La 1900 efectele monetare ale României erau printre cele mai cotate în Europa. „Carol de aur” era moneda de 20 lei iar puterea ei a intrat în folclor sub renumele de „un pol”, sumă care rezolva multe probleme, chiar şi peste graniţele României mici.
-
Adevărul Live: Poveştile de iubire ale cuplurilor celebre din România
Carol I şi Elisabeta, Mihai Eminescu şi Veronica Micle, Ionel Brătianu şi Elisa Ştirbey sau Octavian şi Veturia Goga, toate aceste cupluri au o poveste de iubire intensă ce merită cunoscută. Doctor în Istorie din 2012, Anista Sterea ne povesteşte despre cuplurile celebre ale României.
-
Cine sunt oamenii care au modernizat, cu adevărat, România. Un grec, doi nemţi şi un român ne-au scos din Evul Mediu
Obţinerea independenţei, unificarea teritorială şi constituirea României moderne se leagă de trei personaje-simbol pentru progresul înregistrat la acea vreme în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Ajutaţi de mari personalităţi culturale şi politice autohtone, marii reformatori au fost în mare parte de alte naţionalităţi, dintre care, cel mai important, un neamţ get-beget.
-
Zilele Naţionale ale României, momente importante în istoria ţării. Care au fost şi de ce au fost alese
De 27 de ani, românii sărbătoresc Ziua Naţională pe 1 Decembrie, dar înainte de 1990, istoria ţării noastre consemnează alte două momente importante care au devenit zile naţionale, fiecare fiind ales în funcţie de situaţia politică a vremii.
-
O construcţie-simbol a Constanţei, Abatorul de Export, va fi demolată. La inaugurarea ei a participat regele Carol al II-lea
După o istorie de peste 80 de ani, Abatorul de Export din Constanţa va fi demolat, conform unei autorizaţii obţinute în data de 9 octombrie 2017 de SC Metachim SA.
-
Al Doilea Război Mondial a stopat construirea celui mai mare port din România. Portul „Carol al II-lea“ s-ar fi întins pe 2.509 hectare
Construirea Portului „Carol al II-lea“ a fost stopată de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Ar fi fost cel mai mare şi mai important port din România, construit pe lacul Taşaul.
-
Ciudata boală de care a suferit regele Carol al II-lea. De ce a avut monarhul un apetit sexual anormal
Carol al II-lea a suferit de o boală ciudată care îl făcea să aibă în permanenţă o erecţie dureroasă, de care scăpa numai după ce-şi satisfăcea apetitul sexual anormal. Priapismul şi-a pus amprenta asupra vieţii şi comportamentului regelui care a avut nenumărate aventuri.
