Deşi a fost aliatul tradiţional al Franţei încă din secolul al XIX lea, România a ales în pragul celui de-al doilea război mondial prietenia Germaniei Naziste. Mai mult decât atât armata română a luptat alături de trupele lui Hitler până aproape de sfârşitul războiului. Istoricii dar şi contemporanii acelor evenimente spun că au existat motive întemeiate pentru această alegere.
Au trecut 150 de ani de când liberalii radicali au trăit câteva ore iluzia că l-au detronat pe regele Carol I, într-o mişcare conspirativă cunoscută drept Republica de la Ploieşti, care a fost luată în derâdere de marii scriitori ai vremii, precum I.L. Caragiale şi Mihai Eminescu
Alipirea Dobrogei la Regatul României a avut loc în urmă cu aproximativ 150 de ani după participarea românilor la războiul ruso-turc. De fapt, Dobrogea a fost consolarea oferită românilor în urma pierderii Basarabiei de Sud, râvnită de ruşi. Acest schimb a provocat un uriaş scandal în societatea românească.
Azi aproape o ruină şi acoperită cu plasă, o pată cenuşie printre palatele deja restaurate din centrul municipiului Oradea, Hotelul Parc a fost în urmă cu un secol un stabiliment de lux, inclus în celebra reţea Ritz, având oaspeţi de seamă, precum Regele Carol al II-lea, Iorga, Rebreanu, Mihail Sadoveanu sau George Enescu.
Patru politicieni legendari ai României vor avea statuie în Constanţa, dacă edilii vor aproba planul unor tineri turci de a-i onora astfel pe corifeii care au schimbat soarta Dobrogei. Este vorba despre Regele Carol I (suveranul României la 1878, anul revenirii Dobrogei la patria-mamă), Mihail Kogălniceanu (ministrul de Externe de la 1878), I.C. Brătianu (prim-ministrul de la 1878) şi Remus Opreanu (primul prefect al Constanţei).
Loja „Egalitatea“, aflată în obedienţa Marelui Orient al Franţei, a avut o mare importanţă în Bucureşti, în perioada domniei lui Carol I.
Pentru prinţesa Elena a Greciei, intrarea în familia regală a României prin căsătoria cu principele moştenitor Carol nu a fost aducătoare de noroc. Ţara a fost, pentru ea, şirul unor nesfârşite dureri, estompate de o singură mare bucurie: fiul ei, Mihai.
Principele Carol a fost persoana aleasă de elitele politice româneşti să conducă o ţară aflată pe muchie de cuţit, după abdicarea forţată a lui Cuza. Pentru neamţul venit să ofere prestigiu internaţional Moldovei şi Ţării Româneşti, a fost o misiune extrem de dificilă la început dar în cele din urmă dusă foarte bine până la capăt.
Specialiştii în istorie medievală îl consideră, fără echivoc, pe Carol cel Mare, regele francilor, una dintre cele mai importante personalităţi istorice ale Europei. De altfel, sunt teorii care arată că marele rege franc, încoronat împărat al fostului imperiu roman de liderul bisericii apusene, este primul lider care a visat la un proiect de uniune europeană.
În calitate de “povestitoare de întâmplări adevărate”, cum se autodefineşte, Tatiana Niculescu a publicat până în vara anului 2019 la prestigioasa editură bucureşteană Humanitas câteva titluri importante, repede intrate în categoria marilor succese de librărie. A best-seller- urilor, cum să spune.
Problema condiţiilor inumane în care sunt încarcerate persoanele private de libertate din România nu este deloc una de dată recentă. Încă de acum 150 de ani, europenii cu rang ajunşi pe meleagurile Ţării Româneşti au cerut stăpânirii să oprească supliciul la care erau supuşi ocnaşii condamnaţi la pedepse fără soroc.
25 mai 1877 va rămâne, mult timp probabil, cea mai importantă zi din istoria Ploieştiului. Este ziua în care cel mai puternic om din lume, Ţarul Rusiei, poposea în provincialul şi noroiosul Ploieşti.
Cohorta „Oltea Doamna” este cea mai veche formaţiune de cercetaşi din România şi a fost înfiinţată în 1915, sub patronajul Principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea). Însemnări de război din caietele cercetaşilor se află la Muzeul de Istorie din Tecuci. Anual, în luna mai, în localitate are loc un excepţional festival naţional al cercetăşiei.
România a fost marcată, încă de la începuturile sale ca stat, de corupţie şi afaceri cu bani publici. Încă din zorii constituirii României moderne, ţara a fost zguduită de câteva scandaluri uriaşe privind afaceri pe bani publici.
Cine spune că România nu îşi respectă tradiţiile păcătuieşte prin exces de spirit critic. Avem tradiţii! Ştim ce înseamnă „continuitatea“! E drept, continuităţile discutabile sînt mai la vedere şi mai stabile decît cele semeţ fondatoare...
Fostul premier PSD Adrian Năstase comentează, într-o postare pe blog, ceremonia care a avut loc joi seară la Ateneu pentru marcarea Preşedinţiei române a Consiliului UE, dar şi manifestaţia pro Europa, care a avut loc în faţa Ateneului.
În România, fiecare perioadă istorică şi-a avut imnul ei. Din 1862 şi până astăzi, ţara noastră a avut şase imnuri naţionale.
Cu ocazia Centenarului, conducerea Colegiului Naţional Carol I din Craiova a hotărât să vopsească toţi copacii din curtea şcolii în culorile tricolorului. Pe toţi pomii, albastrul a fost vopsit în partea de jos, galben la mijloc, iar roşu deasupra.
Regina Maria a României, soţia regelui Ferdinand, şi-a trăit ultimele clipe din viaţă la Pelişor, la Sinaia. Deşi se afla în Germania la tratament, Maria a cerut expres să se întoarcă în ţară când a simţit că niciun medic nu-i mai poate oferi un leac pentru boala care o ţintuia la pat. A murit chiar a doua zi după ce a revenit în România după o călătorie chinuitoare cu trenul.
Nicolae Steinhardt, evreul genial convertit la ortodoxie, a povestit în „Jurnalul fericirii“ drama trăită de toţi cei care erau aruncaţi în închisorile comuniste.
Pe 10 februarie 1938, regele Carol al II-lea l-a demis din funcţia de prim-ministru pe Octavian Goga şi şi-a asumat puteri dictatoriale, constituindu-şi propriul guvern, avându-l alături pe patriarhul Miron Cristea.
Iubirea interzisă dintre principele Carol, urmaşul la tron al regelui Ferdinand, şi Ioana Maria Lambrino, femeia pe care o credea aleasa inimii, s-a consumat şi la domeniul regal de la Mănăstirea. Cei doi amorezi s-au refugiat o perioadă de timp la moşia din Bărăgan, ca o acţiune de sfidare împotriva părinţilor, total împotriva relaţiei.
La 1900 efectele monetare ale României erau printre cele mai cotate în Europa. „Carol de aur” era moneda de 20 lei iar puterea ei a intrat în folclor sub renumele de „un pol”, sumă care rezolva multe probleme, chiar şi peste graniţele României mici.
Carol I şi Elisabeta, Mihai Eminescu şi Veronica Micle, Ionel Brătianu şi Elisa Ştirbey sau Octavian şi Veturia Goga, toate aceste cupluri au o poveste de iubire intensă ce merită cunoscută. Doctor în Istorie din 2012, Anista Sterea ne povesteşte despre cuplurile celebre ale României.
Obţinerea independenţei, unificarea teritorială şi constituirea României moderne se leagă de trei personaje-simbol pentru progresul înregistrat la acea vreme în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Ajutaţi de mari personalităţi culturale şi politice autohtone, marii reformatori au fost în mare parte de alte naţionalităţi, dintre care, cel mai important, un neamţ get-beget.
De 27 de ani, românii sărbătoresc Ziua Naţională pe 1 Decembrie, dar înainte de 1990, istoria ţării noastre consemnează alte două momente importante care au devenit zile naţionale, fiecare fiind ales în funcţie de situaţia politică a vremii.
După o istorie de peste 80 de ani, Abatorul de Export din Constanţa va fi demolat, conform unei autorizaţii obţinute în data de 9 octombrie 2017 de SC Metachim SA.
Construirea Portului „Carol al II-lea“ a fost stopată de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Ar fi fost cel mai mare şi mai important port din România, construit pe lacul Taşaul.
Carol al II-lea a suferit de o boală ciudată care îl făcea să aibă în permanenţă o erecţie dureroasă, de care scăpa numai după ce-şi satisfăcea apetitul sexual anormal. Priapismul şi-a pus amprenta asupra vieţii şi comportamentului regelui care a avut nenumărate aventuri.
De unde vine Carol I, acest principe german, care este povestea lui? Răspunsul îl găsim în Germania, în landul Baden-Württemberg.
Bilanţ COVID-19: Peste 9.000 de cazuri noi de infecţie, în ultimele 24 de ore. Mai mult de 1.200 de pacienţi se află internaţi la ATI
Bilanţ COVID. Număr-record pe pacienţi la ATI: peste 1.200 de persoane, internate în stare gravă. Aproape 10.000 de noi cazuri de infectare
Ce efecte are demisia parlamentarilor USR şi PSD în cazul pensiilor speciale
Coronascepticii virusează campania de vaccinare anti-COVID. Medic: „Au sânge pe mâini şi morţi pe conştiinţă”
Surse. Cum a stricat PSD surpriza USR cu demisiile din Parlament. Miza: pensiile speciale
Ipoteza anchetatorilor în cazul agentului găsit cu gâtul tăiat: şi-a pus capăt zilelor, după ce s-a vindecat de COVID. „Intrase într-o depresie profundă“
SURSE Partidele
de dreapta împart deja pielea ursului din pădure pentru
noua guvernare
Idee revoluţionară sau eşec lamentabil? Ce şanse are în România săptămâna de lucru de patru zile
Unde ai cele mai mari şanse să te infectezi cu SARS-CoV-2. Cum se poate evita pericolul fără închiderea afacerilor
Meteorologii au actualizat prognoza pentru următoarele zile: Cod
galben de ninsori în 11 judeţe