Zilele culturale maghiare la Cluj: implicaţii şi oportunităţi. Interviu cu dna Anna Horvath

0
0

Cu ocazia celei de-a VI-a editii a evenimentului „Zilele Culturale Maghiare”, eveniment ce se va desfasura in perioada 16-23 august 2015 in Cluj, Dragoş Tîrnoveanu a invitat-o pe doamna viceprimar al orasului, Anna Horvath, sa isi exprima parerea pe marginea importantei acestui tip de manifestari culturale si cum poate Clujul sa beneficieze de pe marginea bogatiei etnice pe care o adaposteste.

 1. Comunitatea maghiara din Cluj este una semnificativa si foarte importanta pentru istoria si patrimoniul cultural al orasului. Obiectivul principal al acestui eveniment este de a apropia cele doua comunitati, minoritatea maghiara si majoritatea romana, in vederea unei coexistente sociale mai armonioase printr-o transparenta culturala reciproca. In afara acestei manifestari, primaria Clujului aloca fonduri si/sau se ocupa de organizarea altor evenimente/programe care au acelasi obiectiv?

AH: Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca organizează anual concurs pentru organizaţii nonguvernamentale – asociaţii şi fundaţii – în vederea cofinanţării unor proiecte culturale, sportive, sociale şi de tineret. Ca şi „Zilele Culturale Maghiare din Cluj” organizat de Asociaţia Clujul Comoară, multe dintre acestea promovează multiculturalismul şi multilingvismul acestui oraş, ca fiind cele mai însemnate şi prestiogioase valori ale acestei regiuni. Festivalul Internaţional de Teatru INTERFERENŢE, organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Festivalul Internaţional de Folclor „Sfântul Ştefan”, organizat de Asociaţia Culturală Szint, Festivalul de Toamnă al Economiei Germane, organizat de Asociaţia Clubul Oamenilor de Afaceri Germani din Transilvania de Nord sau Itinerare Evreieşti în spaţiu, timp şi spirit, organizat de Comunitatea Evreilor din Cluj-Napoca sunt doar câteva exemple elocvente în acest sens. Municipalitatea acordă, aşadar, o atenţie specială programelor care au ca misiune propagarea valorilor fundamentale transilvane, această dorinţă evidenţiindu-se şi prin programul Zilelor Clujului organizat de primărie.

De altfel, aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, toate proiectele susţinute de mine, la fel ca şi munca mea de zi cu zi din primărie, vizează acelaşi obiectiv: demolarea a tot ceea ce ne desparte, întărirea încrederii reciproce, în spiritul căreia pot fi discutate deschis, fără prejudecăţi toate doleanţele, nevoile comunităţilor conlocuitoare din Cluj, tot ceea ce serveşte ca ele să se simtă nu doar acceptate, dar dorite şi apreciate în acest oraş.

2.  Clujul se bucura de o bine meritata atentie pe scena nationala si internationala, fiind locatia aleasa pentru European Youth Capital si candidat pentru Capitala Culturala Europeana 2021. Cu siguranta diversitatea culturala a orasului si istoria bogata ce o naste sunt atuuri pentru Cluj. De asemenea, Clujul s-a dovedit adesea un bun exemplu pentru succesul multilateralismului cultural. In ce masura primaria are o strategie concreta pentru a sustine acest pilon al diversitatii culturale si unde este disponibila pentru consultare publica?

AH: Atât Strategiile de dezvoltare ale oraşului din perioadele 2007-2013, respectiv 2014-2020, cât şi proiectul candidaturii oraşului nostru la titlul de Capitală Culturală Europeană, sau cel prin care s-a câştigat şi implementat programul Capitalei Europene al Tineretului, toate sunt documente dezbătute înainte de a fi adoptate prin consultare publică, având incluse capitol special dedicat acestui pilon.

3. Exista o modalitate pusa in practica de masurare a efectului social al acestui eveniment in particular, precum si a evolutiei calitative a relatiei romano-maghiare in timp? In acest sens fac referire la evaluari statistice care sa evalueaze gradul de acceptare reciproca intre cele doua grupuri etnice si nu numai.

AH: Evaluări statistice nu am văzut, dar este lesne de observat pentru oricine, că evenimentul este din ce în ce mai apreciat şi frecventat de către românii din Cluj, acest lucru inducând, firesc, o creştere semnificativă a programelor la care se asigură traducere simultană.

5.   Care este opinia Dvs. din optica viceprimarului dar si a cetateanului Clujului, cu privire la modul in care convietuiesc romanii si maghiarii? Este inca aceasta relatie una sensibila la bagajul istoric? Tendinta generala a minoritatilor din Cluj (nu doar cea maghiara), este una de enclavizare sau de deschidere fata de majoritate?

AH: Avem, cred eu, o relaţie dinamică, în continuă transformare în bine, care deşi a pătimit enorm în ultimul secol, a reuşit să se menţină în limitele firescului. Dorinţa de a ne depăşi temerile, neîncrederile reciproce, ne uneşte cred cel mai mult şi tot aceste lucruri ne şi despart. Totuşi, generaţia tânără este cea care a realizat din plin, că odată depăşite aceste bariere, avem foarte multe de câştigat. În accepţiunea mea, multiculturalismul adevărat este de fapt opusul politicii de asimilare sau a greşitei înţelese politici a egalităţii civice, adică semnifică ceva mai mult decât acceptarea principiului „toţi egali, toţi diferiţi”. El reflectă o stare de spirit a unei societăţi care descoperă valoarea inestimabilă a diversităţii etnice,  culturale, religioase, care vrea şi ştie să protejeze, să se folosească de potenţialului extraordinar oferit de această resursă deosebită. Din acest punct de vedere, Clujul – ca şi celelalte oraşe din Transilvania, vor dobândi o adevărată atractivitate prin multiculturalismul lor, atunci când, depăşind etapa toleranţei, vor învăţa nu doar să accepte, dar să creeze un plusvaloare din coexistenţa culturilor. Acesta este, dacă vreţi, ceea ce îmi doresc să realizăm împreună în viitor.

Interviu realizat de Dragoş Tîrnoveanu, redactor newsint.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite