Vor deveni Teatrele bucureştene agenţi electorali ai doamnei Firea?

0
0

Am dezvăluit în câteva comentarii anterioare mizerabilul proces de manipulare în urma căruia peste o mie de personalităţi ale lumii teatrale bucureştene şi-au pus semnătura pe o aşa-zisă „Scrisoare” prin care cer autorităţilor Statului de la diverse niveluri - de la Preşedinţie la Primăria Capitalei - redeschiderea Teatrelor.

Rezum în câteva cuminte desfăşurătorul evenimentelor. Luni, 15 iunie, primăriţa generală a Bucureştiului, inenarabila doamnă Gabriela Firea, a anunţat că acestea îşi vor relua activitatea. Câteva ore mai încolo a venit replica Ministerului Culturii. Nici vorbă despre redeschidere.Doamna Gabriela Firea nu a putut suporta o astfel de ofensă, a autorităţii sale supra-lăbărţate, aşa că lucrurile trebuiau în mare grabă repuse în ordine. Să se vadă clar cine este şeful. Cine are drept de viaţă şi de moarte peste viaţa culturală a Capitalei. Cine dă banii. Onoarea doamnei Firea se impunea reperată în regim de maximă urgenţă.

Aşa că cineva, un amploaiat din Primărie a pus mâna pe pix şi a scris o epistolă, un apel, un pronunciament, ziceţi-i cum vreţi. L-a compus pe genunchi, într-o limbă română de toată jena. Numai că pronunciamentul cu pricina, spre a dobândi validitate, avea nevoie de semnături. Cât mai multe. 100, 300, 400, 600, 1000. De strângerea lor trebuiau să se ocupe directorii. Managerii de Teatre. Ei, cureaua de transmisie, Asta dacă doreau să îşi păstreze posturile şi să nu aibă parte de o „evaluare” care să îi facă praf şi pulbere. Ori chiar de o demitere-fulger, după modelul celei din 2017 a doamnei Dorina Lazăr de la şefia Odeon-ului. Totul trebuia să se petreacă la fel ca în vremea „Împuşcatului”. Când conducătorii de instituţii vegheau, adică răspundeau cu capul ca toţi oamenii muncii să îşi pună semnătura pe apeluri pentru pace, pentru reducerea cu 5% a cheltuielilor militare, pentru oprirea cursei înarmărilor. Adică prin tot ceea ce îi trecea prin tărtăcuţă Geniului Carpaţilor.

Unii dintre aceşti directori au dat dovadă de stahanovism în lege. Pentru ca semnăturile să fie cât mai multe le-au pus pixul în mână şi maşiniştilor, şi recuziterilor, şi croitorilor. Că doar şi pe ei “îi cheamă scena”. Şi ei şi-au luat şi îşi vor leafa prin bunăvoinţa doamnei Firea.

Şi uite aşa PSD a obţinut o victorie uriaşă. Am consemnat-o pe data de joi, 18 iunie. Datorită şmecheriei la care s-a dedat madame Pandele. Ea s-a folosit de elanurile, dar şi de naivităţile, de temerile, pe alocuri chiar şi de laşităţile, în unele cazuri de fireasca, de omeneasca grijă pentru ziua de mâine ale artiştilor. Dar şi de lipsa de acţiune, de jemenfichismul, de neglijenţele în cascadă în domeniu ale liberalilor. Şi uite aşa s-a dus pe apa Sâmbetei toată povestea referitoare la rezistenţa actorilor la abuzurile PSD. Tot ceea ce actorii au făcut din 2017 încoace a fost în numai câteva zile şters cu buretele.

Etienne de la Boétie scria că „tiranii au puterea numai dacă noi stăm în genunchi”. Pare-se că pe statul în genunchi mizează, între altele, PSD şi Gabriela Firea în vederea reînnoirii mandatului la Primăria Capitalei. Se pune pe bună dreptate o întrebare, având în vedere precedentul cu “scrisorica”. Şi anume. Vor deveni Teatrele bucureştene agenţi electorali ai PSD şi ai doamnei Firea? Vor fi convinşi actorii să stea în genunchi în faţa unei ambuscate?

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevarul.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite