Urgenţa celor 10 zile

Protestele din ultimele zile ne arată că tehnologia modifică comportamente. Într-o lume în care are loc o nouă organizare a societăţii, în care apar noi grupuri civice informale, are loc şi o transformare a sistemului, asistând la un record de transmisii live pe reţelele de socializare.

“Argumentele avute în vedere de Executiv nu au fost foarte bine comunicate” este principalul mesaj transmis de către Prim-ministru sâmbătă, 7 februarie, în cadrul unor declaraţii de presă ca răspuns la dezbaterea publică sau mai degrabă la lipsa acesteia, pe marginea modificării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

La numai o zi distanţă, după o Şedinţă de Guvern convocată în regim de urgenţă, în care s-a discutat despre proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru abrogarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.13/2017, Prim-ministrul refuză să iasă în declaraţii de presă, preferând să comunice oficial prin intermediul unui comunicat transmis direct redacţiilor de ştiri. 

Dacă astăzi în România comunicarea deciziilor publice se face prin intermediul Monitorului Oficial, iar cetăţenii atrag atenţia asupra lipsei unor consultări şi încearcă să identifice “unde-i urgenţa” adoptării unor legi la ceas târziu în noapte, în urmă cu câteva săptămâni oameni de afaceri, cercetători şi activişti civici din întreaga lume se reuneau la Davos pentru a discuta efectele celei de-a patra revoluţii industriale, incluzând chiar şi modul în care guvernele relaţionează cu cetăţenii. De altfel, profesorul Klaus Schwab, fondator al Forumului Economic Mondial, atrage atenţia în ultimul său volum că transparenţa, responsabilitatea decidenţilor şi implicarea cetăţenilor în procesul de elaborare a politicilor publice capătă noi configurări datorită tehnologiei.

România este încă o dată divizată. Prim-ministrul refuza să răspundă întrebărilor presei, în timp ce pe fundal se aud protestele din Piaţa Victoriei. Corporatişti, activişti sau simpli cetăţeni urmăresc online declaraţiile politicienilor, prin intermediul unor transmisii online realizate de către televiziuni, platforme sau bloguri.

Protestele din ultimele zile ne arată că tehnologia modifică comportamente. Într-o lume în care are loc o nouă organizare a societăţii, în care apar noi grupuri civice informale, are loc şi o transformare a sistemului, asistând la un record de transmisii live pe reţelele de socializare. Dacă în urmă cu 15 ani informarea cetăţenilor asupra deciziilor luate de către executiv se realiza prin intermediul poştei, astăzi comunicarea online reprezintă regula.

Cetăţeanul anului 2017 cere să fie în centrul deciziei publice şi pune presiune pe executiv să comunice, arătându-i în acelaşi timp şi instrumentele pe care le are la dispoziţie.

Noi forme de comunităţi de relaţionare apar, iar executivul trebuie să-şi adapteze instrumentele de comunicare. Astăzi, trei generaţii folosesc facebook, twitter sau alte platforme online pentru a se informa.

Poate că este momentul ca executivul să-şi adapteze modul de comunicare cu societatea civilă, răspunzând în timp util cerinţelor cetăţenilor şi asumându-şi transparent şi onest deciziile luate.