Un nou Curriculum naţional nu va fi pus în operă de către actuala guvernare

Să ne reamintim. Legea Educaţiei, nr. 198 din iulie 2023, a trecut prin parlament cu ajutorul PSD, ca preţ al desemnării ca premier, de către preşedintele Iohannis, a şefului PSD- Marcel Ciolacu.

Prea multe efecte n-a produs intrarea în vigoare a acestei legi, pentru că principalele prevederi au ca termen de intrare în vigoare anii 2026-2027, când e puţin probabil să rămână în forma actuală din legea 198.

În privinţa  Curriculumului naţional, legea  lasă în seama legislaţiei secundare termenele când vor fi puse în operă prevederile sale. Până în prezent, n-am trecut nici de faza Planurilor cadru, a căror punere în dezbatere publică a fost amânată de câteva ori, şi nu se ştie când şi dacă vor mai fi finalizate de către ministerul Educaţiei sub actuala conducere.

În luna septembrie, în urma alegerilor prezidenţiale, Klaus Iohannis va părăsi funcţia de preşedinte al României, lăsând în urmă legea Educaţiei, al cărui autor se pretinde,  într-o situaţie incertă. Posibil ca şi ministrul Educaţiei, Ligia Deca, să fie schimbată din funcţie. Noul preşedinte ales, care va fi acela nu se ştie deocamdată, va avea în mod sigur  pretenţia să desemneze el un nou premier şi o nouă garnitură de miniştri, cu solicitarea de a-i îndeplini directivele. Inclusiv în materie de educaţie.

Nu se ştie ce se va întâmpla cu actuala coaliţie de guvernare după luna septembrie, totul depinde de cine va fi ales preşedinte.

Avem exemplul legii Educaţiei Naţionale, legea 1 din 2011, numită şi Legea Miclea-Funeriu, care a fost modificată şi schimbată de guvernarea PSD ce a urmat, respectiv de către premierul Ponta şi ministrul Andronescu, cu peste 100 de acte normative, care i-au modificat  principiile şi direcţiile de acţiune, dar care i-au stricat şi coerența, ajungându-se  în situaţia în care existau prevederi ce se contraziceau între ele.

Şi miniştrii Adrian Curaj şi Monica Anisie au încercat să elaboreze Planurile cadru pentru învăţământul preuniversitar, dar nu au reuşit. Pentru că interesele sindicatelor, ale profesorilor,  nu se potriveau cu interesele unei şcoli performante.

Profesorii şi sindicatele voiau cât mai multe ore în actualele planuri cadru, care să nu-i solicite pe profesori  să înveţe ceva nou  şi să-şi  adapteze pregătirea la noile cerinţe ale sistemelor de educaţie din Europa.

În consecinţă, am rămas cu Curriculumul naţional în tiparele de acum 50 de ani, cu mici modificări, de exemplu introducerea informaticii ca disciplină nouă.

Dar  şcoala trebuie să răspundă  etapei actuale de evoluţie a societăţii, care are în faţă cu totul alte provocări: globalizarea, circulaţia persoanelor, ideilor şi mărfurilor, digitalizarea, explozia tehnologiilor, apartenenţa la UE şi NATO, noi relaţii financiare şi comerciale, un nou sistem legislativ, un nou sistem geostrategic şi multe altele.

Actuala guvernare va aştepta alegerile prezidenţiale şi parlamentare, astfel încât noua putere să-şi pună amprenta inclusiv pe Legea Educaţiei moşită de Iohannis şi Ligia Deca. Am prevăzut de multă vreme că aşa se va întâmpla, şi iată că am avut dreptate.

Etapele elaborării unui nou Curriculum naţional

-Profilurile absolvenţilor de şcoală primară, gimnaziu, liceu;

-Lista competenţelor cerute după fiecare nivel;

-Planurile cadru pentru fiecare ciclu de învăţământ;

-Programele şcolare, manualele şi materialele complementare;

-Evaluarea în sistemul de învăţământ.

În decembrie 2023 a fost publicat un Ordin de minstru cu principiile de elaborare a profilurilor absolvenţilor de invamant primar, gimnazial şi liceal.

Sunt menţionate principiile:  Dezvoltarea holistică, Abordarea echilibrată, Spiritul de reflecţie, Depăşirea autolimitarii, Abordarea prospectivă, Rezilienţa, Promovarea incluziunii, Sustenabilitatea şi grija pentru mediu, Cetăţenia activă, Etică şi responsabilitatea.  

Nu s-a ajuns la o concretizare a profilului pentru absolventul de gimnaziu, de genul:

·        Să comunice corect, oral şi scris, în limba romană şi în alte două limbi de circulaţie.

·        Să înţeleagă şi să analizeze un text scris, literar sau nonliterar, să evalueze o expunere orală, să poată comunica aprecierile sale asupra celor receptate.

·        Să utilizeze aparatul matematic pentru rezolvarea problemelor cotidiene

·        Să posede cunoştinţe ştiinţifice elementare relative la Univers, Pământ, materia nevie şi materia vie

·        Să posede cunoştinţe legate se mediul înconjurător, protecţia acestuia, interacţiunea viata-mediu, să opereze cu ele în viaţa de zi cu zi

·        Să posede cunoştinţe tehnologice suficiente pentru utilizarea aparaturii din spaţiul casnic şi abilităţi practice suficiente pentru viaţa de zi cu zi

·        Să utilizeze calculatorul şi internetul pentru activităţi curente

·        Să posede abilităţi de  selectarea şi procesarea informaţiei

·        Să cunoască regulile de convieţuire socială şi democratică

·        Să cunoască aspecte juridice, financiare, economice, esenţiale

·        Să aibă o scară de valori bazată pe drepturile şi obligaţiile cetăţeneşti, să-şi definească propriile atitudini faţă de mediul social, economic, politic

·        Să aibă capacitatea să-şi managerieze propria carieră profesională şi socială

·        Să-şi cunoască propriile aptitudini şi potenţiale, să le exploateze în folosul propriu şi al societăţii

·        Să posede abilităţi de gândire critică, creativitate, iniţiativă, lucru în echipă, adaptare la situaţii noi şi/sau extreme

·        Să posede abilităţi de construcţie a unui proiect, sub aspect financiar, al resurselor umane şi materiale, al profitabilităţii

·        Să fie sensibil la manifestări culturale şi tolerant la multiculturalitate

·        Să aibă curiozitatea şi dorinţa de a-şi lămuri lucrurile şi fenomenele necunoscute

·        Să aibă capacitatea de a-şi schimba domeniul de activitate de câteva ori pe parcursul vieţii active.

Cât despre celelalte etape nu poate fi vorba să fie realizate, în absenţa primei etape.

Planurile cadru ar trebui să definească contextul general în care pot fi obţinute aceste competenţe, ar trebui să conţină mai multe discipline la Dispoziţia şi alegerea elevilor şi şcolilor, nu în Trunchiul comun. Pentru că şcoala trebuie să se plieze pe cerinţele, talentele, aspiraţiile, înclinaţiile elevilor, nu invers. Acum şcoala este un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate şi are bani de meditaţii.

Principiile elaborării Curriculumului

Iată şi alte principii, diferite şi complemntare cu cele elaborate de minister:

-Adecvarea la particularităţile de vârstă ale elevilor şi la piaţa muncii

-Flexibilitate

-Atractivitate

-Accesibilitatea

-Digitalizarea curriculumului

-Investigatie/explorare

Problema esenţială a conducerii Educaţiei este că nu se uită şi la ce spun specialiştii independenţi,  concepe totul cu aparatul funcţionăresc al ministerului, aflat pe posturi de zeci de ani şi incapabil să înţeleagă evoluţia societăţii şi a şcolii.