Un an european dificil: 2014

Luna ianuarie a adus o veste bună pentru români - Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburgul, Marea Britanie, Malta şi Olanda vor ridica restricţiile de pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români.  Dincolo de acste posibilităţi, se pot identifica şi o serie de aspecte negative- dacă ne referim la modul în care o serie de state membre ale Uniunii Europene au reacţionat.

Temerile exprimate de Marea Britanie se referă la posibilitatea ca foarte mulţi români şi bulgari să intre pe piaţa muncii din insulă, iar vocile extremiste (aici îl amintim pe Nigel Farage) vorbesc de o adevărată invazie, lucru infirmat de autorităţile de la Bucureşti, dar şi de Comisia Europeană.

Dincolo de aparenţe, observăm modul în care tema românilor este folosită pentru câştigarea de capital politic intern – să nu uităm că anul acesta vom avea şi alegeri europarlamentare, iar miza este importantă.

Sunt o serie de mişcări populiste în Europa, care vor încerca să obţină un rezultat cât mai favorabil la alegerile din 2014, pentru a avea mai multe pârghii în contestarea proiectului european. Paradoxal, iată vom vedea cum aceste mişcări vor utiliza mecanismele europene pentru a lupta împotriva construcţiei europene.  Vorbim de o Europă slăbită, în care distanţa dintre Bruxelles şi cetăţeni este mare, iar tehnocraţii europeni vor avea în faţa lor politicieni (şi nu puţini) cu o agendă naţionalistă. Practic, vom asista la o nouă confruntare dintre un naţionalism renăscut (din diferite cauze) şi o linie europeană (care resimte nevoia de înnoire). Sunt o serie de voci, care consideră politica de austeritate dusă de Germania ca fiind principala cauză a revenirii în „forţă” a naţionalismului în Europa.

România are nevoie de o reprezentare „la înălţime” în cadrul Parlamentului European, poate că timpul „formelor fără fond’ a trecut. Chestiunea legată de piaţa comună - amintită mai sus - este doar una dintre teme, din nefericire multe alte elemente scapă presei şi analiştilor. Să ne aducem aminte cazul acelui „Yes man” care ne reprezenta şi ne reprezintă în Parlamentul European, astfel de situaţii sunt inacceptabile pentru o ţară medie a Uniunii Europene. Superficialitatea ne costă, la Bruxelles se realizează aproximativ 70% din legislaţia aplicabilă la nivel naţional, iar răspunsul pentru viitor poate fi sintetizat prin două elemente - competenţă şi reţea.

Ce înţelegem prin competenţă? Capacitatea resursei umane dedicată afacerilor europene de a reprezenta interesele unui stat. Aici pornim de la competenţe lingvistice şi ajungem în registrul competenţelor tehnice, astfel încât să se poată formula aprecieri şi analize clare asupra dosarelor aflate pe agenda europeană.

Ce înţelegem prin reţea? Simplu, interesele de grup şi cele naţionale nu pot fi reprezentate la Bruxelles doar de o mână de oameni, aici vorbim de un sistem bazat pe reţele. O reţea este formată din oficiali (fie din Comisie), aleşi (ne referim la Parlament), reprezentanţa permanentă, firme de lobby, dar şi o armată de funcţionari. Ţările occidenale au o experienţă relevantă în formarea de reţele, poate că vom reuşi să înţelegem utilitatea acestor mecanisme în atingerea scopurilor politice.

2014 nu va aduce schimbări importante, problemele Euro vor rămâne la fel de dificile, şomajul va rămâne la cote înalte; aceste aspecte vor cataliza nemulţumiri sociale şi implicit vor susţine cauza populiştilor. Probabil că vom avea un an marcat de continuarea politicii de austeritate la nivel european, iar ca reacţie afirmarea unor mişcări de extremă dreapta (ironic la 75 de ani de la începutul celui de Al Doilea Război Mondial).

O reacţie normală poate fi construită printr-o atitudine clară a partidelor politice europene, care pot aduce în faţa cetăţenilor candidaţi credibili şi capabili (mai ales când ne referim la candidaţii pentru Comisia Europeană). Un alt element îl reprezintă transmiterea unor mesaje cetăţenilor, indicând soluţii faţă de actuala situaţie economică a continentului european. Având în vedere votul pe listă, selecţia candidaţilor se va face în interiorul partidelor politice. Din păcate, este puţin probabil ca în România anului 2014 să existe mecanisme de selecţie eficiente în cadrul partidelor politice.

Radu Georgescu: absolvent al Masterului de Relaţii Internaţionale din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, moderator al emisiunilor de relaţii internaţionale Sfere de influenţă şi Impact global.