Târgul Educaţiei- încotro-ul şi pentru ce-ul studenţilor de mâine. Dincolo de limitele cunoaşterii

Ne confruntăm cu elaborarea unor tehnici şi instituţii de putere şi cunoaştere variate, care configurează în zilele noastre o preocupare pentru cine suntem. Pentru un tânăr însă, aceasta este nu doar o chestiune de identitate, ci de devenire. „Cine” este o sumă de opţiuni, calcule, riscuri, ambiţii şi plăceri, cu care cei care părăsesc anii de liceu dau mâna întâia dată în cadrul Târgului Educaţiei.

Spuneam, în urmă cu un an, în cursul unui interviu referitor la Târgul educaţiei ca eveniment de tradiţie al Universităţii din Bucureşti, acordat Biancăi Dobrescu, o sumă de verdicte pe care şi astăzi le găsesc pe deplin viabile.

Ne confruntăm cu elaborarea unor tehnici şi instituţii de putere şi cunoaştere variate, care configurează în zilele noastre o preocupare pentru cine suntem. Pentru un tânăr însă, aceasta este nu doar o chestiune de identitate, ci de devenire. „Cine” este o sumă de opţiuni, calcule, riscuri, ambiţii şi plăceri,  cu care  junii care tocmai au părăsit anii de liceu dau mâna întâia dată în cadrul Târgului Educaţiei. Orice imagine are un tâlc, cu atât mai mult cea despre sine. Dar dacă nu ştii să priveşti, totul e pierdut.   Târgul Educaţiei devine, în consecinţă, un exerciţiu disciplinator, învăţându-i pe tinerii noştri să privească spre sine nu pătimaş, ci precaut, într-un ritm de potriviri. Ce carieră i se potriveşte cel mai bine unei om care abia a pârguit vârsta majoratului? Mai mult decât atât, mai are tânărul societăţii contemporane, răgazul de a cugeta asupra constituirii de sine? Ca răspuns la toate aceste întrebări, rostite până la un punct într-o joacă a tinereţii care se încăpăţânează să dea seama de idealuri şi de pasiuni deopotrivă, universitarii de capitală au gândit Târgul Educaţiei ca o potenţială soluţie.

De bună seamă că încotro-ul şi pentru ce-ul fiecăruia dintre noi rămâne o chestiune intimă, însă devenirea profesională impune un parcurs pe care mă tem că tinerii generaţiei noastre nu îl pot desluşi singuri. Nu cred că Târgul Educaţiei poartă responsabilitatea  integrală pentru opţiunile academice pe care studenţii noştri le fac de la an la an, dar nu pot nega un lucru de care sunt convinsă în urma unor experienţe personale: există un impact puternic pe care dialogul liceenilor cu studenţii şi cadrele didactice ale Universităţii din Bucureşti îl declanşează în configurarea unei opinii de ansamblu asupra climatului universitar.

Multă vreme am coordonat proiecte naţionale privind realizarea unor programe  de consiliere a alegerii viitoarei cariere profesionale a tinerilor liceeni din anii terminali, prin prisma considerentelor de natură psihologică şi pedagogică. Din nefericire însă, de fiecare dată am constat că există o tensiune firească dar năruitoare, pe alocuri, între apetenţele şi pasiunile pentru anumite domenii şi prejudecăţile pe care societatea le manifestă faţă de acestea.

Mai mult decât atât, dacă există o culpă pregnantă în toată aceasta poveste, aceea aparţine mediului preuniversitar care priveşte cu prea multă lejeritate consilierea şi orientarea, mărturie pe care mi-o asum cu toată responsabilitatea de rigoare.

Desigur, există şi hibe specifice sistemului,  din pricina cărora acomodarea noilor studenţi cu climatul academic devine, de cele mai multe ori, o călătorie în jurul pâmântului, deşi asistăm la centrarea învăţământului pe elev şi pe formarea unor competenţe specifice. Târgul, printr-o structură profund dialogală, familiarizează liceeni nu doar cu mediul universitar ci şi  cu experienţe directe ale celor care cu bucurie se recomandă ca fiind deja studenţi.

Pentru a aşeza toate aceste lucruri într-o altă lumină, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, vă invită în perioada 4-5 aprilie 2013 la a XIII-a ediţie a Târgului Educaţiei, desfăşurat în Palatul Facultăţii de Drept. Târgul Educaţiei este un eveniment de tradiţie din istoria cultural-academică a Universităţii din Bucureşti la care sunt aşteptaţi peste 20.000 de vizitatori din toată ţara în cele două zile, în intervalul 10 - 18.

Standul Facultăţii de Filosofie va fi un adevărat Portal - dincolo de limitele gândirii, concept-cheie în jurul căruia este construită prezentare ofertei educaţionale. Elevii şi potenţialii studenţi sunt aşteptaţi într-o atmosferă ludică, în care completarea unui quiz îi va conduce într-o călătorie în timp. Întâlnirea acestora cu actualii studenţi şi dialogul cu viitorii profesori reprezintă o iniţiere pentru următorii trei ani de experienţă. În acest an, Facultatea de Filosofie scoate la concurs 130 locuri subvenţionate de la buget şi 50 de locuri cu taxă care vor fi ocupate în ordinea mediilor - în funcţie de nota obţinută la examenul de bacalaureat, admiterea realizându-se în iulie 2013. Facultatea de Filosofie oferă patru module de formare şi specializare: Filosofie Teoretică, Istoria Filosofiei şi Filosofia Culturii, Filosofie Politică şi Morală, Studii Europene şi Relaţii Internaţionale. Studenţii pot opta pentru unul dintre aceste module după parcurgerea celui de-al doilea an de studii.

Studenţii organizatori ai standului vor prezenta filosofia ca mod de viaţă în contemporaneitatea digital-inovativă, cu sprijinul partenerilor de la Modulab. Opţiunea filosofilor pentru a pune la dispoziţia viitorilor studenţi experienţa noilor medii de comunicare, într-o dimensiune high-tech, este posibilă prin utilizarea platformei transmedia de cercetare şi dezvoltare a noilor tehnologii de exprimare în cadrul artei şi industriilor creative - Modulab. În acest sens, parteneriatul dintre Facultatea de Filosofie şi Modulab va genera „un laborator de medii noi”, prin jocuri, creativitate şi dinamică. Filosofii de mâine vor putea să mişte direct cu puterea minţii elemente fizice şi digitale, să interacţioneze cu Holopix sau să testeze noile imprimante 3D.

La final, vom distruge şi rezistenţele de ordin elementar: Ce îţi oferă filosofia dincolo de educaţia ascultării, a comunicării, a experimentării? Absolvenţii de Filosofie ajung să lucreze într-o mare varietate de profesii, plecând de la filosofia de catedră şi până la jurnalism, management, administraţie publică, resurse umane, impresariat cultural. Este un punct nevralgic acela de a înţelege că a aduce filosofia în viaţa noastră nu este doar un act de posesiune. E o devenire. Cred însă că absolvenţii noştri au un câştig mai mare dincolo de toate aceste „bucurii” de ordin pragmatic.

Ca replică de „bun venit” en avance, le amintesc viitorilor studenţi că trebuie să ţinem seama că toate întâlnirile care încep cu o strângere de mână sfârşesc trist. Ne-am obişnuit cu formalităţi gratuite şi complicităţi cu jumătăţi de măsură. Oamenii trăiesc în anturaje şi deci, strângerea de mână se învaţă diferit. Palma falşilor intelectuali alunecă, dar mâna celor discreţi nu înaintează niciodată prima. Am încredere că cei care care vor alege filosofia vor da o strângere fermă, însă  cu mâinile curate.