Studiu de caz. Direcţia pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti

Puteţi să vă minunaţi! Printre cei 16.000 de ordonatori de credite ai României se află şi această instituţie. Plătită din banii noştri, ai contribuabilor, prin taxe şi impozite. Bani pe care îi luăm, uneori, de la gura copiilor, sau din medicamentele pensionarilor!

Ce agricultură se face în Municipiul Bucureşti, eu nu ştiu. Poate îmi semnalează vreun citator  niscaiva lanuri de grâu sau de porumb aflate pe raza teritorială a municipiului Bucureşti! Sau spaţii  cultivate cu roşii printre blocuri!

Are sediu propriu, Sos.Olteniţei nr.35-37, sector 4, Bucureşti.

Instituţia este propusă acum spre dizolvare, după mulți ani de funcţionare.

Înfiinţarea

Direcţia pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti (DAMB) a fost reorganizată  prin legea 157 din 15 iulie 2016 şi HG 860 din 2016. Dar ea funcționează de mulți ani.

Legea spune la art 2:

Se reorganizează direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, instituţii publice cu personalitate juridică, servicii publice deconcentrate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumite în continuare direcţii, prin preluarea activităţii, patrimoniului şi personalului direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti....

Adică DAMB funcţionează, bine mersi, din vremuri vechi, cine ştie de când.

Legea este semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor de atunci, Florin Iordache şi de preşedintele Senatului, Călin Popoescu Tariceanu.

HG de înfiinţare şi funcţionare este semnat de Dacian Julien Cioloș, ministrul Agriculturii Achim Irimescu, de ministrul Finanţelor de atunci Anca Dana Dragu.

Din 2016 până în prezent,  niciun partid, niciun premier, niciun parlamentar nu şi-a pus întrebarea ce rost are DAMB, plătită din banii românilor.

Personalul şi obiectul de activitate

Poate instituţia este importantă pentru România și nu înțeleg eu.

Cum am scris şi în alt articol, agricultura la noi este în totalitate privatizată, nu mai există IAS-uri, CAP-uri în subordinea statului. Pe teritoriul municipiului Bucureşti cu atât mai puţin. Ce rost are Ministerul Agriculturii şi Direcţiile Agricole Judeţene şi a municipiului Bucureşti, nu înţeleg. Că doar nu îi învaţă pe fermieri ce şi cât să cultive, şi ce metode agricole să folosească. Oricum nu ascultă nimeni de ei.

Statul mai are în posesie câteva sute de mii de hectare, gestionate de ADS, Administraţia Domeniilor Statului, propusă şi ea spre dizolvare. Ce face ADS? Concesionează cui trebuie aceste terenuri. Îmi amintesc că Dan Voiculescu luase în concesiune câteva mii de hectare, nu ştiu cu ce folos pentru statul român.

DAMB are în schemă 20 de posturi, 2 de conducere şi 18 de execuţie. Este condusă de Directorul Executiv Bîrlibescu Florina, fost şi secretar de Stat, fără CV găsit pe internet.

Are un compartiment numit „Serviciul monitorizare, inspecţii tehnice, verificare şi control în domeniul agriculturii şi industriei alimentare şi statistică agricolă, monitorizare piaţă”.  Pe raza municipiului București!

Poate verifică legumele din pieţele Bucureştiului, dar chiar o instituţie cu personalitate juridică, ordonator terţiar de credite, cu director executiv, secretar şi maşină la scară, mi se pare cam mult! Și se mai și calca pe picioare cu alte cateva instituții! Macar de și-ar împărți activitatea. Una controlează roșiile, alta castraveții și tot așa!

Mai are, bineînţeles, un compartiment „Resurse umane, financiar-contabilitate, juridic, achiziţii publice, administrativ şi relaţii publice”.

Poate mai util ar fi: „Compartimentul de implementarea politicilor şi strategiilor în agricultură”, pe teritoriul municipiului Bucureşti!

Să nu fim răi, să ne uităm şi la Raportul de activitate pe 2022.

-In cursul anului 2022 au fost eliberate un număr de 250 de autorizaţii de defrişare pentru nuci din categoria „nuci răzleţi”!

-A fost întocmită şi transmisă MADR situaţia anuală cu privire la producţia de alcool etilic de origine agricolă.

Adică situaţia cazanelor de ţuică dintre blocuri? Poate mai sunt şi de acestea în Bucureşti! Sau poate în curţile din cartiere, unde omul cu 3 pruni în curte s-a gândit să-şi facă ceva ţuică, dar a avut nevoie de aprobare şi raportare către MADR!

Raportul de activitate are 22 de pagini, cine doreşte îl poate găsi pe site-ul instituţiei.

Avem 16.000 de ordonatori de credite

Câte astfel de instituţii vor fi existând în România? Nu s-a întrebat niciun premier, preşedinte, şefi de partide politice, sau de parlament. Şi repet, pentru a plăti taxe şi impozite, unii contribuabili iau mâncarea de la gura copiilor,  iar pensionarii de la banii de medicamente.

Culmea, un premier socialist, Marcel Ciolacu, a descoperit că poate o parte din aceşti ordonatori de credite, cu personalitate juridică, cu directori,  secretare şi maşini la scară, s-ar putea să fie inutili. Sau, să nu-şi facă treaba pentru care iau bani, dacă e să ne reamintim de azilele groazei, spitalele groazei, asasinatul de la 2 Mai, şi „uite drona nu e drona”.

Dar, premierul Ciolacu e strâns cu uşa deficitului bugetar. Pe care, dacă nu îl rezolvă, nu mai primeşte bani europeni. Nu-mi imaginez că l-a apucat grija pe ce se duc banii cetăţenilor români daţi statului prin taxe şi impozite.

Până la el, alţi premieri şi şefi de partide au tot înfiinţat instituţii, până s-a ajuns la numărul de 16.000 de ordonatori de credite.

Poate cineva mai răbdător va face un istoric al numărului ordonatorilor de credite din ţara noastră şi ne arată cine şi câte instituţii a înfiinţat.

Să nu ne facem iluzii. Multe dintre  aceste instituţii au fost înfiinţate pentru a crea posturi şi funcţii de conducere date clientelei politice, cea care aleargă după voturi în alegeri.

Iată alte exemple.

Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar (FSSU)

Centrul pentru Formare Continuă în Limba Germană

Centrul pentru Formare Continuă în Limba Maghiară

Secretariatul Naţional Român al Reţelei Universităţilor de la Marea Neagră

Centrul Național de Cultură al Romilor Romano-Kher, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Agenției Naționale pentru Romi

Agenția Națională pentru Romi

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Eu n-am ştiut să caut o listă a celor 16.000 de ordonatori de credite.  Dacă un cititor o găseşte, îl rog să lase link-ul la comentarii. Sau să ne dea lista ministerul Finanțelor Publice. Să știm și noi cui dăm banii!