Scrisoare deschisă cu privire la votul prin corespondenţă

Ieri preşedintele Iohannis a promulgat legea votului prin corespondenţă. Este un pas important înainte, dar mai este mult loc pentru îmbunătăţiri.

Fundaţia CAESAR salută promulgarea Legii privind votul prin corespodenţă şi îşi exprimă speranţa că aceasta va fi pusă în practică la alegerile parlamentare din 2016. Considerăm că această lege reprezintă un prim pas – necesar în sine, dar insuficient – spre facilitarea dreptului de vot pentru cetăţenii români cu domiciliul sau cu reşedinţa în străinătate, ceea ce va încuraja implicarea diasporei româneşti în procesul electoral şi în bunul mers al democraţiei româneşti.

Atragem atenţia totodată că varianta actuală a legii cuprinde o serie de prevederi care limitează posibilitatea românilor din străinătate de a îşi exercita acest drept fundamental, şi anume dreptul la vot. Acesta este motivul pentru care dorim pe această cale să înaintăm o serie de propuneri care urmăresc îmbunătăţirea legii actuale. Vă rugăm să aveţi în vedere aceste recomandări în elaborarea normelor de aplicare a legii şi în viitoare iniţiative legislative.

1)         Înscrierea online în Registrul electoral

Pentru a încuraja înscrierea unui număr cât mai mare de cetăţeni români cu drept de vot, este nevoie ca legea să prevadă şi posibilitatea înregistrării online/electronice, prin Internet, în Registrul Electoral. Pe lângă faptul că înregistrarea online ar reduce costurile poştale sau de deplasare la misiunea diplomatică, aceasta ar grăbi procesul de înscriere şi ar mări considerabil numărul celor s-ar înregistra pentru exercitarea votului prin corepondenţă, dat fiind accesul larg şi facil al diasporei la Internet.

2)  Înregistrarea în Registrul electoral pentru votul prin corespondenţă

Legea prevede ca cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate să se înregistreze în baza actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere pe teritoriul ţării respective. Documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către Ministrul Afacerilor Externe, prin ordin.

În contextul în care majoritatea românilor din străinătate locuiesc pe teritoriul Uniunii Europene, iar multe dintre statele membre nu impun obligativitatea obţinerii unor documente care să ateste reşedinţa pe teritoriul lor, facem un apel ca lista documentelor acceptate pentru înregistrare să fie definită cât mai larg astfel încât să se permită accesul la votul prin corespondenţă a unui număr cât mai mare de categorii, inclusiv studenţi, casnici şi cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă

3)   Prelungirea termenului de înscriere pentru votul prin corespondenţă

Termenul de înscriere pentru votul prin corespondenţă expiră la 48 de ore de la începerea perioadei electorale, mai exact cu maxim 88 de zile înainte de data alegerilor. Considerăm că acest termen trebuie prelungit cât mai aproape de începutul campaniei electorale (30 de zile înainte de ziua votării) pentru a permite înscrierea cât mai multor alegători, care altfel s-ar afla în imposibilitatea de a vota prin corespondenţă (spre exemplu, studenţi veniţi în primul an de studii în străinătate, care, în general, încep cursurile după expirarea termenului actual de înregistrare). Posibilitatea înregistrării electronice ar putea facilita extinderea acestui termen.

4)    Cei care au optat pentru votul prin corespondenţă trebuie să aibă alternativa votului în secţia de votare

Legea prevede că un alegător care a optat pentru votul prin corespondenţă poate vota în cadrul unei secţii de votare doar în câteva situaţii excepţionale (de exemplu, pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor necesare pentru votul prin corespondenţă). Considerăm că scopul legii este acela de a extinde circumstanţele în care un alegător poate să îşi exercite dreptul la vot, astfel încât acestea ar trebui să prevadă posibilitatea alternativei votului în secţie pentru toţi cetăţenii care au optat pentru votul prin corespondenţă. Desigur că trebuie luate şi unele măsuri de siguranţă pentru a evita posibilitatea votului multiplu (spre exemplu, obligativitatea ca votantul să predea plicul sigilat cu documentele necesare votului prin corespondenţă în secţia de votare). Având în vedere şi intenţia informatizării secţiilor de votare începând cu scrutinele din 2016, prevederile legii actuale nu ar trebui să constituie un obstacol care să împiedice dreptul de a vota fizic.

5)   Posibilitatea ca cetăţeanul român din diaspora să poată urmări documentele aferente votului prin corespondenţă

Cetăţeanul român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte să voteze prin corespondenţă trebuie să poată urmări parcursul documentelor necesare întregului proces aferent. Astfel, trebuie să existe o modalitate prin care alegătorul să verifice că plicul cu votul său a ajuns la biroul electoral al secţiei de votare pentru românii din diaspora şi că a fost procesat ca atare. Pe scurt, este de datoria Statului Român să asigure fiecare cetăţean care votează prin corespondenţă că votul său a fost exprimat.

6)  Trimiterea plicurilor cu votul prin corespondenţă către reprezentanţii birourilor electorale înfiinţate în cadrul misiunii diplomatice româneşti din zona unde cetăţeanul român domiciliază sau are reşedinţa

Ar trebui luată în considerare posibilitatea ca plicurile conţinând documentele aferente votului prin corespondenţă să fie returnate reprezentanţilor biroului electoral existent în cadrul misiunii diplomatice din statul respectiv şi nu biroului electoral constituit în România. Reprezentanţii biroului electoral al misiunii diplomatice vor centraliza rezultatele votului prin corespondenţă alături de cele ale votului desfăşurat în cadrul sectiei de vot şi le vor comunica biroului electoral de circumscripţie urmărind aceeaşi procedură. Acest proces ar reduce costurile poştale suportate de stat şi ar oferi mai mult timp alegătorilor pentru a-şi trimite votul prin poştă.

7)  Sancţiuni pentru instituţiile statului

Legea trebuie să prevadă sancţiuni clare pentru instituţiile statului şi factorii de decizie implicaţi în procesul votului prin corespondenţă pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin – şi anume birourile electorale, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe şi Poşta Română.

8)  Extinderea votului prin corespondenţă şi la alte tipuri de scrutin

Posibilitatea votului prin corespondenţă trebuie extinsă şi celorlalte tipuri de scrutin. Alegerile generale din 2016 vor constitui un bun prilej de testare a acestei modalităţi de vot, pentru ca ulterior să fie extinsă începând cu scrutinele electorale din 2019. Facem un apel către toţi factorii de decizie şi către toate partidele politice să susţină public aplicarea votului prin corespondenţă pentru toate tipurile de scrutin.

9) Votul electronic în secţia de votare

Nu în ultimul rând, o parte esenţială privind înlesnirea exercitării dreptului la vot pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate o reprezintă facilitarea accesului în secţiile de votare. Astfel, propunem ca cel târziu în cadrul scrutinelor electorale din 2019 în secţiile de votare din diaspora să fie instalate maşini de vot pentru votul electronic, ce ulterior s-ar putea extinde şi la secţiile de votare din ţară. Mai mult decât atât, există un precedent în acest sens.

Votul electronic în cadrul secţiei de votare a fost utilizat la referendumul de modificare a Constituţiei din anul 2003, atunci când militarii români aflaţi în teatrele de operaţiuni din străinătate şi-au putut exprima opţiunea prin intermediul unui calculator instalat în secţia de votare. Utilizarea acestor maşini de vot ar micşora deopotrivă riscul privind votul multiplu şi ar accelera procesul de votare. Acest lucru ar permite unui număr mai mare de alegători accesul în secţia de votare în ziua votului, iar aceştia ar putea astfel să îşi exprime opţiunea electorală. În ceea ce priveşte votul prin Internet, experienţa altor state confirmă dificultăţile legate de asigurarea secretului şi integrităţii votului. Adoptarea unui astfel de sistem ar trebui să se facă într-un orizont de timp rezonabil, cu multă prudenţă şi prin implicarea celor mai buni experţi din România şi din străinătate.

Lista de recomandări prezentată mai sus a fost conturată în urma a trei colocvii organizate în ultimele săptămâni de către Fundaţia CAESAR în Paris, Londra şi Washington D.C. Au participat reprezentanţi ai diasporei româneşti, diplomaţi şi experţi români şi străini în legislaţie electorală şi vot la distanţă. Lista actuală rămâne deschisă şi altor propuneri din partea societăţii civile din ţară şi din diaspora.

Avem convingerea că măsurile pentru facilitarea dreptului de vot pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor duce în timp la creşterea participării acestora în procesul electoral, şi în acelaşi timp vor crea premisele unei mai bune reprezentări a lor în Parlament, prin creşterea numărului de mandate de deputaţi şi senatori atribuite diasporei.

Invităm toţi cetăţenii români - din străinătate şi de acasă - precum şi organizaţiile din societatea civilă să semneze această scrisoare deschisă, completând formularul disponibil aici.