Scrisoare deschisă adresată celor care au semnat petiţia de susţinere a Muzeului Naţional de Artă al României

Dragi prieteni, mă adresez cu această formulă deoarece împărtăşesc cu totul ideile transmise de dumneavoastră în petiţia adresată ministrului culturii din România. Aprecierea pe care aţi dat-o activităţii MNAR şi mie personal mă onorează şi vă mulţumesc foarte mult.

Săptămâna trecută, însă, o nouă comisie a Ministerului Culturii a evaluat activitatea MNAR în perioada iulie-decembrie 2016. Din comisie au făcut parte un militar, un teolog şi un critic de artă: dl. Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii, dl. Ştefan Anghel, directorul Muzeului Astra Sibiu şi dl. Pavel Şuşară.

Concluzia lor a fost că MNAR se află pe o direcţie care nu este conformă cu statutul său de muzeu naţional.

Trei mari expoziţii Peisaje franceze..., Artă pentru popor şi Anatomia restaurării deschise în cele şase luni supuse evaluării, realizate exclusiv cu lucrări din depozitele acestui muzeu, au determinat concluzia că patrimoniul propriu este insuficient valorificat.

Multiple noi mijloace de promovare activate de la preluarea mandatului, precum un nou site (pentru care am fost, surprinzător, felicitat la evaluare), un newsletter săptămânal şi o pagină de Facebook activă, emisiuni radio-tv şi articole în presă care situează muzeul pe locul întâi în totalul referirilor din mediile analizate, au generat concluzia unei deficienţe majore de promovare a instituţiei.

O bună parte din desfăşurarea interviului pentru această evaluare, care a îmbrăcat forma unui violent rechizitoriu, a fost dedicată combaterii unor expoziţii deschise anul acesta, deşi nu făceau parte din perioada evaluată. Noul Romantism Negru realizată în colaborare cu prestigioasele Kunstlerhaus Bethanien Berlin şi Institutul Goethe şi Ion Grigorescu. Opera pictată: 1965-2017 au fost considerate ca neconforme cu statutul acestui muzeu prin faptul că prezintă artă contemporană. În această logică, prezenţa MNAR la Bienala de la Veneţia cu 50 de lucrări ale Getei Brătescu, ar fi în defavoarea muzeului. Argumentul meu că miile de lucrări de artă contemporană pe care MNAR le deţine îl califică şi pentru expoziţii de acest tip nu a fost luat în considerare.

Multe din aprecierile negative au vizat alte expoziţii propuse în proiectul de management deşi acestea nu făceau obiectul evaluării. Spre exemplu, expoziţia Matisse-Pallady, a fost desfiinţată ca proiect de dl. Pavel Şuşară, deşi aceasta este cuprinsă deja în programul Sezonului Franţa-România, urmând să fie deschisă la Centrul Pompidou din Paris.

Expoziţii care vor fi realizate cu lucrări din patrimoniul MNAR ca Victor Brauner: între oniric şi ocult, inclusă şi ea în expoziţiile ce vor fi organizate în cadrul Sezonului Franţa-România, Artişti români în Marele Război, care se va deschide în 10 august cu o scenografie spectaculoasă, Arta trece Carpaţii, dedicată Centenarului Unirii, precum şi expoziţiile care anul acesta vor fi organizate de MNAR la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei de la Chişinău - Ştefan Luchian şi cea la Muzeul Vittoriano din Roma - Artişti români în Marele Război nu au reprezentat argumentul unui interes pentru propriul patrimoniu. Aceste ultime două expoziţii sunt, de altfel, singurele expoziţii de artă pe care un muzeu din România le organizează în străinătate anul acesta.

Consider, de aceea, că poziţia exprimată de comisia de evaluare este neprincipială, neprofesionistă şi face un deserviciu major culturii din România. Grav mi se pare faptul că aceste aprecieri reprezintă în situaţia dată vocea Ministerului Culturii, mai ales că unul dintre membrii comisiei este secretar de stat al acestui minister.

Ministerul Culturii apreciază, prin urmare, că arta contemporană nu are ce căuta la Muzeul Naţional de Artă al României. Că expoziţii precum cele care s-au deschis din septembrie 2016 până acum nu sunt compatibile cu statutul de muzeu naţional. Că acele aspecte dinamice pe care dumneavoastră le-aţi sesizat ca benefice pentru MNAR devin negative în aprecierea Ministerului Culturii. Deschiderea către societate, către arta contemporană care o dobândit prin prestigiu un statut clasicizat, apreciate de Ministerul Culturii până în decembrie 2016, sunt acum indezirabile.

Nu cred că poziţia exprimată de comisia respectivă concordă cu poziţia ministrului Culturii, dl. Lucian Romaşcanu, judecând după declaraţiile sale în sprijinul artei contemporane pe care le-a făcut de la preluarea mandatului.

Cazul evaluării activităţii MNAR a determinat, după cum s-a văzut, revelarea unor aspecte care ţin de poziţia actuală a Ministerului Culturii.

Ceea ce trebuie reţinut este faptul că aceasta este una antagonică celei exprimate de dumneavoastră în sprijinul MNAR. Prin concluzia comisiei respective avem de a face cu o poziţionare antagonică în relaţie cu specialiştii MNAR care au aprobat în Consiliul Ştiinţific şi în Consiliul de Administraţie programul expoziţional al muzeului.

Prin urmare, răspunzând sprijinului exprimat de dumneavoastră, vă mulţumesc încă o dată şi vă asigur că sunt hotărât să fac tot ceea ce va fi necesar pentru apărarea legitimităţii mandatului meu şi al programului cultural conţinut de acesta, care se bucură de aprecierea dumneavoastră.

Călin Stegerean
Director general
Muzeul Naţional de Artă al României