Rusia își pierde aliații
0După controversate arestări în Rusia și Azerbaidjan, relațiile dintre cele două țări se răcesc. Influența Rusiei în Caucaz ar putea continua să se diminueze.
Conflictul dintre Rusia și Azerbaidjan a escaladat în doar câteva zile și a șubrezit o relație deja tensionată. Problemele au început la sfârșitul lunii iunie, când, în urma unei operațiuni controversate a poliției din Ekaterinburg (Rusia), mai mulți bărbați de origine azeră au fost arestați pentru presupuse implicări în atentate și crime petrecute în anii trecuți. Forțele speciale ruse ar fi acționat atât de brutal, încât doi dintre cei oamenii arestați au murit, probabil din cauza intervenției forțelor de ordine.
Reacția dură a Azerbaidjanului
Oficialii de la Baku au reacționat imediat și ferm. Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a transmis mai întâi un ”protest categoric” împotriva ”violenței inacceptabile” a forțelor ruse. În semn de protest, toate evenimentele culturale având legătură cu Rusia au fost anulate.
La televiziunea de stat, un moderator a criticat la oră de maximă audiență ”comportamentul imperial” al Moscovei față de fostele republici sovietice. În biroul agenției ruse de presă de stat ”Sputnik Azerbaidjan”, autoritățile azere au arestat doi angajați ruși, despre care se presupune că ar fi slujit serviciul secret rus FSB.
Moscova temperează chestiunea, Baku insistă
Kremlinul a reacționat rezervat. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov și-a exprimat regretul față de decizia Azerbaidjanului, spunând că incidentul din Ekaterinburg ”nu ar trebui să ducă la o asemenea reacție”. Iar Ministerul de Externe de la Moscova a subliniat că, deși victimele și arestații sunt de etnie azeră, aceștia aveau pașapoarte rusești.
Mai trece o zi, iar autoritățile judiciare azere au arestat alți cetățeni ruși la Baku, pe care îi acuză de trafic de droguri și crimă organizată. Fotografiile din sala de judecată arătau urme de violență pe unii dintre ei. În rețelele sociale, aceștia sunt descriși ca fiind programatori și turiști din Ekaterinburg.
Spirala acuzațiilor reciproce escaladează. Mai mulți azeri sunt arestați în Rusia, la Ekaterinburg și Voronej. Potrivit experților consultați de DW, aceasta este cea mai gravă criză bilaterală de la prăbușirea unui avion azer la sfârșitul lui 2024.
Punctul de cotitură a fost tragedia aviatică
La 25 decembrie 2024, un avion azer cu 5 membri ai echipajului și 62 de pasageri a fost lovit de o rachetă sol-aer rusească deasupra Groznîi, unde apărarea antiaeriană rusă era activă la acel moment. Avionul a încercat o aterizare de urgență, dar s-a prăbușit lângă Aktau, în Kazahstan, iar 38 de persoane au murit.
Politologul Arif Yunusov spune că retorica dură din presa ambelor țări nu este întâmplătoare, ci mai degrabă coordonată de autorități. De asemenea, relațiile bilaterale ar fi puternic influențate de sentimentele personale ale liderilor celor două țări.
Alyev este supărat pe Putin
Pentru Ilham Aliyev, prăbușirea avionului a avut o dimensiune personală, spune Yunusov. El amintește că, la momentul incidentului, un avion prezidențial azer zbura deasupra Rusiei și ar fi putut fi, teoretic, ținta apărării aeriene rusești. Iritare la Baku a creat și faptul că nu Vladimir Putin a fost primul care a cerut scuze, ci liderul cecen Ramzan Kadîrov. Fără a-i rosti numele, Aliyev l-a criticat indirect pe Putin pentru că nu l-a contactat imediat, spune politologul. Potrivit lui, dacă liderul rus ar fi sunat mai întâi la Alyev, confruntarea publică ar fi putut să fie evitată.
Kirill Krivoșeev, expert independent în Caucaz, afirmă că Putin și-a cerut scuze doar formal, chestiune care nu l-a mulțumit pe Aliyev. El mai susține însă că recentele acțiuni din Ekaterinburg nu au fost inițiate de Kremlin, ci de procurorii ruși care văd diaspora, inclusiv pe cea azeră, ca potențială rețea criminală. Criza diplomatică ar fi, deci, un efect colateral, potrivit expertului.
Baku, mai argumentează el, folosește situația pentru a-și întări imaginea pe plan internațional. ”Pentru Aliyev e important să se prezinte ca lider suveran, capabil să spună nu atât Rusiei, cât și Occidentului”.
Azerbaidjanul respinge dădăcirea Rusiei
Politologul și deputatul azer Rasim Musabekov crede că oficialii de la Baku nu mai văd Moscova în poziția unei forțe externe dominante în Caucaz. Azerbaidjanul a început să își dezvolte propria infrastructură energetică și militară, lucru care irită Rusia. Moscova încearcă acum să compenseze pierderea de influență în regiune, exercitând presiune pe diaspora azeră.
”Azerbaidjanul a ajutat Rusia să ocolească unele sancțiuni, iar Parlamentul European a lansat o anchetă pentru a stabili dacă gazul vândut de Azerbaidjan în Europa e într-adevăr azer sau, de fapt, rusesc”, spune Yunusov. Or, deteriorarea relațiilor ar pune în pericol această colaborare.
Deputatul Musabekov mai adaugă că și alte proiecte bilaterale ar putea fi afectate, cum ar fi coridorul de transport internațional „Nord-Sud” sau sincronizarea rețelelor electrice dintre Rusia și Iran. Există, de asemenea, riscul apariției unor dificultăți în tranzitul gazului rusesc spre Iran.
Totuși, interesele economice rămân vitale pentru Baku, rezumă Krivoșeev. ”Economia Azerbaidjanului ar prefera să stea departe de politică. Baku are încă opțiuni, în vreme ce Moscova nu prea mai deține instrumente de presiune. Rusia își pierde influența în Caucazul de Sud”, conchide expertul.
Se încarcă comentariile...
