Putin nu renunţă la unirea „tuturor popoarelor din fosta URSS”

Nu am auzit niciun candidat la alegerile europarlamentare pledând pentru conştientizarea alegătorilor români faţă de consecinţele extinderii abuzive a Federaţiei Ruse, prin mişcări de stradă substanţial finanţate şi bine orchestrate de agenţii Moscovei, prin secesiuni clamate şi referendumuri organizate în deplina sfidare a autorităţilor ucrainene, prin evenimente care indică neoprirea liderului de la Kremlin la hăcuirea Ucrainei.

Pe 8 mai 2014, Vladimir Putin a avut o întâlnire cu preşedinţii republicilor Belarus - Aleksandr Lukaşenko -, Armeniei - Serzh Sargsyan -, Tadjikistanului - Emomali Rahmon - şi Kârgâzstanului - Almazbek Atambayev. 

Aşa cum a precizat chiar şeful statului rus, întâlnirea a fost prilejuită de Ziua Victoriei, una specială pentru toţi participanţii. 

Vladimir Putin a reamintit invitaţilor săi că:

„În anii Marelui Război Patriotic, părinţii şi bunicii noştri au înfrânt împreună nazismul - un duşman rău şi nemilos. Ei au apărat patria lor, au menţinut suveranitatea şi independenţa acestuia şi au eliberat Europa de sclavie şi violenţă. Am plătit scump pentru victoria din mai 1945, şi vom preţui mereu memoria celor care şi-au dat viaţa pentru libertatea ţării lor, vom preţui eroismul lor, unitatea şi solidaritatea în lupta împotriva unui inamic comun. Toate acestea rămân un factor puternic, unind toate popoarele din fosta URSS." 

Aţi citit bine.

În anul 2014, preşedintele unei puteri europene regionale, care nu mai are teritoriul, populaţia, economia şi forţa militară a Uniunii Sovietice - decât la nivelul armelor nucleare proprii - vorbeşte, la timpul prezent, de unirea tuturor popoarelor asuprite din decedatul imperiu sovietic.

Cu prilejul acestei alocuţiuni rostită de Putin am aflat că preşedinţii menţionaţi mai sus tocmai au participat la... demonstraţia de forţă a trupelor de elită ale Rusiei. 

Unde dominante au fost tragerile succesive, impresionante, cu armamentul şi tehnica de luptă utilizate, spre luare aminte, atât de fostele republici sovietice, viitoare state dorite în Uniunea Euroasiatică, cât şi de cei care contestă Moscovei măsurile arbitrare prin care încalcă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa  (deocamdată doar a) Ucrainei. 

Show of force a indicat şi capacitatea de acţiune a Forţelor Armate Ruse, atât ofensivă, cât şi defensivă.

Vladimir Putin consideră armata rusă drept un garant al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Rusiei, dar evenimentele recente din Crimeea, iar acum din estul Ucrainei infirmă rolul invocat în menţinerea securităţii la nivel global şi regional.

Asta pentru că operaţiunile militare atipice, de cucerire a unor teritorii ucrainene, prin acţiuni atribuite populaţiei locale, în rândurile căreia au acţionat reţelele de spionaj rusesc şi luptători din Forţele Speciale Ruse, nu au generat decât insecuritate şi îngrijorare în Europa.

Preşedintele Rusiei crede că există încă multe ameninţări şi provocări în lumea de astăzi, uitând să o menţioneze tocmai pe aceea generată de Moscova.

Putin i-a aburit pe invitaţii săi cu pericolul apărut pe continentul european, acesta fiind, în opinia sa:

„naţionalismul militant (care) ridică capul aici şi acolo - cel care odată a dus la apariţia ideologiei naziste. Nu voi insista pe fiecare dintre aceste locuri separate - ştim cu toţii unde este pericolul. De altfel, situaţia în statul nostru vecin frăţesc Ucraina este un exemplu de dezastru, la care poate duce o astfel de politică iresponsabilă. Sute de mii de oameni şi-au pierdut posibilitatea de a trăi în pace şi prosperitate." 

Sute de mii...

... fiind sintagma acoperitoare pentru secesiuni vizibile pe micul ecran, succesiv clamate şi apoi validate de referendumuri lipsite de orice legitimitate, cu excepţia celei oferite de dreptul forţei militare asupra forţei democratice a dreptului internaţional, călcat în picioare de administraţia actuală prezidenţială de la Kremlin.

Că Vladimir Putin şi cei patru invitaţi ai săi sunt declarativ preocupaţi de evoluţiile din Ucraina, nu constituie o noutate.

Diferenţa fiind că şeful statului rus ştie exact cum va acţiona în continuare, iar preşedinţii aflaţi la masă cu el au fost doar orientativ informaţi, pentru a nu fi surprinşi în viitor, mai precis pentru a nu face declaraţii pe care, din motive evidente le-ar putea regreta.

Invocarea, în discursul său, de către Putin, a dialogului "productiv" cu preşedintele Confederaţiei Elveţiene şi preşedintele în exerciţiu al OSCE, Didier Burkhalter este o glumă bună de Radio Erevan.

Sau un adevăr trist, dacă, ulterior întâlnirii, liderul formal al OSCE a sfătuit pe interlocutorii de la Kiev să permită derularea în linişte a referendumului pentru o nouă secesiune în Ucraina.

Un referendum care face practic inutil orice dialog ulterior " direct şi egal între autorităţile actuale de la Kiev şi reprezentanţii regiunilor sud-estice ale Ucrainei" cum afirma, ca un bun actor geopolitic, Vladimir Vova Putin.

Discursurile de prea supuşi ai celor patru preşedinţi nu mai merită comentate, fiind tipice unor interlocutori, precum preşedintele Belarus - priviţi cum anterior asculta şi lua conştiincios notiţe, pe timpul discursului lui Putin -

care afirma, cu mândrie post-sovietică şi duplicitarism evident:

„cred, domnule Putin, că din moment ce suntem membri ai Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă/OTSC, aceasta înseamnă că zona Federaţiei Ruse de responsabilitate include şi naţiunile noastre. Deci, potenţialul militar al Rusiei - să ne ferească Dumnezeu, desigur - va proteja şi interesele noastre naţionale. Aici se află responsabilitatea noastră, în zona de acţiune a OTSC - solidaritate cu Federaţia Rusă şi acţiunile comune, precum pe timpul exerciţiului militar. Vreau să subliniez, din nou, că trebuie să fim împreună dacă, Doamne fereşte, trebuie să ne confruntăm cu o astfel de situaţie în viaţa reală."

După cum se vede, putem sta liniştiţi pe locurile noastre, doar este pace peste tot, la Moscova, în Crimeea „eliberată", în Noua Rusie - încă sud-estul Ucrainei de azi -, în republicile ex-sovietice Georgia (văduvită de Abhazia şi Osetia de Sud, devenite protectorate sovietice) şi Moldova, unde de 9 mai... mai lipsea ca oficialii cunoscuţi pentru spiritul lor duplicitar să invite, la Chişinău, pe Patriarhul Moscovei şi al tuturor supuşilor faţă de Maica Rusia, ca să inaugureze, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, monumentul cu chipul visător al lui Dmitri Rogozin, cel cu obrajii evident roşii, iar pe soclu să scrie, cu litere de aur:

„Trăiască Patria Autoritarismului Invincibil, care va reînvia URSS, prin forţa propagandei Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă."

Amin. 

___________________________

Actualizare 11 mai 2014, ora 19.50

Şi pentru că este pace peste tot, infanterişti marini americani se antrenează cu vânători de munte, în Carpaţii din Nordul României:

___________________________

Actualizare 11 mai 2014, ora 23.30

Un civil a fost ucis şi alţi câţiva răniţi în estul Ucrainei, după ce membri ai Gărzii Naţionale au început să tragă în protestatari, care s-au adunat în jurul secţiei de votare ocupate în Krasnoarmeysk. Ca şi în decembrie 1989, cameramani şi fotografi străini, acum ruşi şi americani, erau … la datorie, parcă ştiind ce va urma. Simplă coincidenţă.

___________________________

Actualizare 11 mai 2014, ora 23.50

Rusia nu trebuie pusă la colţ, pentru ce face în Ucraina? Dar Federaţia Rusă pune la colţ Uniunea Europeană! Două afirmaţii din dialogul purtat cu dr. Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei Eurisc, despre cum va evolua situaţia la vest de flancul răsăritean al NATO:

Nota bene:

Mulţumesc doamnei Olga Croitoru, de la 6TV, pentru sprijinul tehnic oferit în realizarea emisiunii "Valori euroatlantice".