Proiectul „Marmaray” – am putea circula cu trenul până în Caucaz?

Previziunea conform căreia linia de cale ferată Baku-Tbilisi-Akhalkalaki-Kars va avea o sarcină de interconectare a celor două continente este strâns legată de construcţia tunelului sub strâmtoarea Bosfor. Potrivit secretarului de stat adjunct pentru Europa de Sud şi Asia Centrală, Robert Blake, datorită acestui proiect Europa va fi conectată cu regiunea Mării Caspice printr-un tronson de cale ferată.

Reprezentantul Departamentului de Stat a declarat că, astfel se va extinde oportunităţile de comerţ, iar timpul necesar transportului va fi redus. Robert Blake consideră că, această regiune a fost puţin integrată în economia globală. Dar acum, se preconizează o extindere şi dezvoltare a infrastructurii, luându-se măsuri de liberalizare a comerţului, de care vor beneficia mediul de afaceri şi economia întregii regiuni.

Tunelul, care va conecta Occidentul de Orient sub strâmtoarea Bosfor, va fi lansat pe 29 octombrie curent la Istanbul, ne informează Ministerul turc al Transporturilor. Săparea unui tunel sub Bosfor este visul de aproape o sută de ani al Turciei, dar proiectul a fost lansat abia pe 9 mai 2004 sub denumirea de „Marmaray”. Potrivit dezvoltatorilor, tunelul ar trebui să fluidizeze traficul de pe cele două poduri care leagă părţile de vest şi de est ale metropolei. Acest tunel va fi străbătut de o cale ferată realizată cu cele mai recente tehnologii. În plus, „Marmaray” va juca un rol important în rezolvarea problemelor de transport ale Istanbulului şi va fi unul dintre cele mai mari proiecte de construcţii din lume, transmite serviciul de presă al Ministerului. Lungimea „Marmaray” - 76 km, adâncimea - 1,4 kilometri. Costul total al proiectului - 6.5 miliarde de dolari.

Începând cu anul 2007, în Caucaz au fost demarate lucrările de construcţie pentru tronsonul de cale ferată Baku-Tblisi-Akhalkalaki-Kars cu o lungime de 178 km – proiect realizat în baza acordului interguvernamental turco-azero-georgian – ce urmează să fie finalizat în a doua jumătate a anului 2013. Deşi Baku a oferit un credit de 775 miliarde de dolari din Fondul Petrolier de Stat al Republicii Azerbaidjan (SOFAZ) (până în prezent au fost alocate 431,3 milioane de dolari) pentru reabilitare/reconstrucţia liniei din sectorul georgian, Tbilisi nu a reuşit să respecte termenele de construcţie, astfel încât lucrările din Akhalkalaki au fost temporar stopate. Finalizarea construcţiei acestui nod comunicaţional este extrem de importantă, deoarece aici se va face trecerea la ecartamentul european.

Iniţial, costul proiectului era estimat la 422 milioane de dolari, din aceştia 202 milioane de dolari trebuiau direcţionaţi spre finanţarea construcţiei tronsonului din sectorul georgian, iar 220 milioane – pentru sectorul turc. Ulterior valoarea costului a fost revizuită ajungând până în 2008 la aproximativ 600 milioane de dolari. Cheltuielile au fost acoperite în proporţii egale doar de Azerbaidjan (prin creditele acordate Georgiei) şi Turcia.

Mai mulţi oficiali americani punctează ideea că, prin intermediul acestei linii, vor putea fi transportaţi militarii NATO dislocaţi din Afganistan: „Retragerea militarilor se va desfăşura pe mai multe paliere. Pentru retragerea trupelor vor fi folosite infrastructura şi căile de comunicare existente. Când tronsonul de cale ferată Baku-Tbilisi-Akhalkalaki-Kars va fi finalizat, nu excludem faptul să alegem această opţiune numai dacă vom putea stabili un cost rezonabil”, a declarat şeful Oficiului Caucaz şi Conflicte regionale din cadrul Departamentului de Stat al SUA, Justin Friedman.

În acelaşi timp, realizarea acestei linii inter-regionale de transport este în detrimentul intereselor Iranului, care controlează până în prezent căile de comunicare dintre Turcia şi Asia Centrală. Pentru a bloca această iniţiativă, Teheranul duce o politică de creştere a tarifului de tranzit pentru mărfuri. Nici Armenia nu priveşte cu ochi buni realizarea tronsonului trans-caucazian – acesta va creşte şi mai mult gradul de izolare economică şi comunicaţională a Yerevanului.

Ţibrigan Nicolae - absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, expert Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN).