Portret de bedefil: Adrian Cioroianu, „fan BD cu state vechi”
0
Adrian Cioroianu s-a născut pe 5 ianuarie 1967 la Craiova. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti în 1993 şi a rămas în cadrul ei, ca asistent universitar al profesorilor Lucian Boia şi Dinu C. Giurescu, ajungând în prezent profesor şi decan al ei. În 2002 obţine titlul de doctor în istorie al Universităţii Laval din Quebec, Canada.
Autor erudit şi istoric bine documentat, a publicat la editura Curtea Veche volumele: Scrum de secol. O sută una poveşti suprapuse (2001), Ce Ceausescu qui hante les Roumains (2004), Pe umerii lui Marx – O introducere în istoria comunismului românesc (2005), Geopolitica Matrioşkăi. Rusia Sovietică în noua ordine mondială (2009), Visul lui Machiavelli. 150 de poveşti despre lucruri pentru care aţi putea renunţa la Paradis (2010), Epoca de aur a incertitudinii (2011) iar la Polirom Focul ascuns în piatră – Despre istorie, memorie şi alte vanităţi contemporane (2002) şi Sic transit gloria... Cronica subiectivă a unui cincinal în trei ani şi jumătate" (2006).
Consilier politic al lui Theodor Stolojan, fostul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, Adrian Cioroianu este ales în 2004 senator PNL de Timiş. Între 2005-2006 participă ca observator iar din 2007 ca euro-parlamentar, la lucrările Parlamentului European. În perioada 2007-2008 a fost Ministru al Afacerilor Externe, după care s-a reîntors la catedră şi la masa de lucru.
Adrian Cioroianu înconjurat de „banda” desenată românească, la Salonul BD Constanţa 2012
Spirit curios şi deschis spre nou, Adrian Cioroianu nu-şi ascunde interesul faţă de cea de-a noua artă. Copil, citea în paralel benzile desenate din revista Cutezătorii ( cu „haiducii lui Albin Stănescu, isteţul Dorel al lui Pompiliu Dumitrescu sau cosmonauţii lui Valentin Tănase”) şi pe cele din Universul Copiilor interbelic, preferinţa sa mergând, în mod evident pentru un viitor istoric, spre cele din urmă (a se vedea sub-capitolul „Universul Copiilor” din volumul Focul ascuns în piatră). Elev la Liceul de filologie-istorie din Craiova, îşi cultivă cunoştinţele de limba franceză lecturând revistele Pif Gadget şi Rahan. Student la Bucureşti, urmăreste cu interes (rarele) apariţii ale revistei craiovene de science-fiction şi benzi desenate, Orion, „în care Viorel Pîrligras, Marian Mirescu s.a. făceau proba unei măiestrii pe care BD-ul românesc încă nu a egalat-o!” (*).
Doctorand în istorie în Canada, se îndrăgosteşte iremediabil de uriaşa librărie Colisée du livre din Quebec unde, alături de „înebunitoarele albume de artă franţuzeşti”, este atras şi de comics-urile cu Superman, Spiderman şi alţi X-Men. Last but not least, euro-parlamentar la Bruxelles, nu ratează ocazia şi vizitează Centrul Belgian al Benzii Desenate, pe care îl caracterizează într-un articol drept „o minunăţie de muzeu!”
Tot în „capitala europeană a benzii desenate” şi-a cumpărat colecţii întregi de albume: ”Hergé (şi creaţia sa Tintin), Goscinny şi Uderzo (creatorii uimitoarei, prin umor, inventivităţi şi subtext social, saga galică a lui Asterix & compania, intrepizii Blake şi Mortimer (eroi ai lui Edgar Pierre Jacobs), călăreţul mai niciodată singuratic Lucky Luke (pistolar care trage mai repede decât umbra sa! – creat de Morris si Goscinny), Alix, cel atât de aproape de istoria antichităţii (creaţie a lui Jacques Martin, şeicul Iznogoud (lansat de Tabary), plus eroi clasici americani precum Mandrake, Flash Gordon sau locatarii marilor case editorial Marvel si DC Comics (Spider-Man sau X-men, respectiv Superman sau Batman) dar mai ales eroul meu favorit, cel pe care îl redescopăr la fiecare (re)lectură, Corto Maltese – creaţie a fascinantului el însuşi (prin destin) desenator & scenarist Hugo Pratt „(*), ceea ce face din Adrian Cioroianu unul din cei mai mari colecţionari români de albume de benzi desenate.
„Fan BD cu state vechi”, după cum se autocaracterizează, face referire la cea de-a noua artă în unele dintre cărţile sale şi mai ales publică în revista Dilema (respectiv Dilema veche) câteva articole de referinţă despre benzi desenate, articole care au făcut vâlvă în mica lume a bedefililor români, circulând între ei chiar şi în copii xerox:
- Minitehnicus, nepotul lui Rahan, în nr. 538/iulie 2003
- Visuri bidimensionale din Romania Mare, în nr. 12/aprile 2004
- Dezvăluiri despre cvasi-masonieria BD, în nr. 349/octombrie 2010
- Ceauşescu, Corto Maltese şi Rahan, în nr. 433/iunie 2012
- De ce lui N. Ceauşescu nu-i plăceau benzile desenate, în nr 450/septembrie 2012.
În 2010 Adrian Cioroianu va fi invitat de onoare la cea de-a 20-a ediţie a Salonului Internaţional al Benzii Desenate de la Constanţa. Se pare că atmosfera deosebită a manifestării, întâlnirile pasionante cu marii autori BD români dar şi francezi, belgieni, italieni, i-au plăcut, dovadă stând faptul că de atunci revine în fiecare an şi participă activ la salon, animând cu profesionalism mese rotunde tematice.
Ba parcă ceva din această atmosferă efervescentă a salonului se regăseşte şi la Festivalul de teorie cinematografică de la Osturia, la care participă talentatul scriitor Paul şi frumoasa actriţă Alicia, cele mai noi personaje izvorâte din imaginaţia lui Adrian Cioroianu:
„Scorpia [cel mai cunoscut critic de film din lumea latină] punea întrebări foarte interesante, iar regizorul marocan şi actriţa italiancă păreau a se fi aliat împotriva graficianului belgo-valon. Cu şarmul de moment al celui care ia lumea în piept de unul singur, valonul spunea, în mare, că cinematograful este inferior benzii desenate, din simplul motiv că filmul este doar o succesiune de imagini mai bine sau mai rău montate, pe când banda desenată este o formă veche şi totuşi evoluată de naraţiune vizuală.”
Am citat din romanul său de debut, Adulter cu smochine şi pescăruşi (editura Curtea Veche, 2012), excelent roman de dragoste dar şi de aventuri poliţiste.
Dumneavoastră l-aţi citit?
(*) 15 ani de aventuri în spectrul vizibil, Adrian Cioroianu, în Lettre Internationale nr. 60/2006.
Se încarcă comentariile...
