Planul comun privind refugiaţii nu ar trebui legat de procesul de aderare al Turciei!

Din Parlamentul European s-a auzit, ieri, acest prim mesaj foarte clar privind starea de spirit (eventual şi intenţia de vot în plen) a europarlamerntarilor, ca reacţie la cererile ultimative ale Turciei.

„Nu numai că ritmul global al reformelor din Turcia s-a încetinit, dar şi, în anumite domenii-cheie precum libertatea de expresie şi independenţa sistemului juridic, suntem martori la o regresie deosebit de neliniştitoare... ne exprimâm şi temerile privind escalada violenţelor în sud-estul Turciei, o violenţă care a provocat o deplasare internă pe teritoriul ţârii a peste 400.000 de persoane“ – declara raportorul Kati Piri (S&D, Olanda).

„Delocalizarea crizei refugiaţilor înspre Turcia nu reprezintă o soluţie pe termen lung pentru rezolvarea problemei” –au afirmat europarlamentarii. Ei susţin că planul respectiv ar trebui aplicat imediat, dar „numai în cadrul unui program de cooperare global bazat pe o responsabilitate comună precum şi pe angajamente comune şi fapte concrete“.

Unele surse de la Bruxelles cred însă că planul în cauză nu va fi putea fi votat, cel puţin în forma discutată săptămâna trecută, datorită opoziţiei ferme anunţate oficial de cel puţin două ţări: Spania şi Ungaria, dar şi din cauza criticilor mai mult decât severe care au venit din partea unor organizaţii internaţionale care au declarat că planul ar fi chiar „ilegal”, aşa cum a opinat reprezentantul ONU pentru problema refugiaţilor. În plus, a apărut şi poziţia cipriotă, exprimată de preşedintele Nicos Anastasiades, care a spus că ţara sa va folosi dreptul de veto în cazul în care Ankara nu transmite că este gata să facă o serie de concesii imediate privind viitorul insulei, adică recunoaşterea guvernului Ciprului.

Revenind însă la dezbaterea Raportului Piri din Comisia de politică externă, să notăm remarca esenţială:

„Cooperarea UE-Turcia în materie de migraţie nu ar trebui legată de calendarul, conţinutul şi condiţiilor din cadrul procesului de negociere“.

Este cel mai serios semnal de până acum că un acord cu Turcia obţinut în Consiliul European sub presiunea evenimentelor este posibil să fie respins de către legislatorul european. Asta în cazul în care Raportul va fi votat în sesiunea plenară din cursul lunii aprilie şi va deveni astfel poziţie oficială a PE.

Cert este că apare un semn major de incertitudine pentru viitor, o stare de nelinişte şi promisiunea unei dezechilibrări a începutului de soluţie amorsat pe problema migranţilor. În contextul în care promisiunea anunţată cu atâta solemnitate de închidere definitivă a Rutei Balcanice nu este încă pusă în practică, apărând rute secundare prin Macedonia şi cu perspectiva deschiderii masive a rutei din Marea Neagră.

Dar, aşa cum se întâmplă adeseori în politică, necazul unora, oportunitatea altora. Statului de „membru asociat” al Turciei (din 1963) este considerat de conservatorul britanic William Hague, fost ministru de Externe, adept fervent al BREXIT, drept modelul relaţiei pe care va trebui s-o aibă Regatul Unit cu UE. Asta în paralel cu apariţia poziţiei ultra-dure a lui Boris Johnson, primarul Londrei, care îl acuză pe Barak Obama de „ipocrizie” după auzul veştii că preşedintele american va sosi luna viitoare în Marea Britanie pentru a susţine campania celor care doresc rămânerea ţării în UE.

Semnalul dat de parlamentarii europeni arată că, cel puţin în acest moment, Europa rămâne profund divizată asupra soluţiilor şi că niciun acord nu este realmente definitiv, iar fluxul de migranţi a ajuns, de la începutul anului, la 153.168 de oameni intraţi pe teritoriul european, adică 143.205 în Grecia şi 9.495 în Italia. Iar situaţia din Grecia tinde să scape realmente de sub control: pe 13 martie, erau 44.035 de refugiaţi, 8.904 în centre de primire pe insule şi 35.131 pe teritoriul continental (dintre aceştia, aproximativ 12.000 în tabăra de la Idiomeni).

În lipsa unei poziţii pe acest subiect a politicienilor noştri (nemaivorbind de europarlamentari), nu ne rămâne decât să aşteptăm derularea evenimentelor şi declaraţia de presă a reprezentantului ţării noastre după încheierea Summit-ului de joi şi vineri ale cărui concluzii vi le-am prezentat deja în corespondenţa de ieri.