Patru puteri pentru un singur secol

Acum un secol, se știa. La sfârșitul Primului Război Mondial, se știa că Statele Unite vor domina secolul al XX-lea, deoarece tocmai își afirmaseră supremația asupra celor două superputeri ale vremii, Franța și Marea Britanie. Era clar, incontestabil și necontestat, dar astăzi?

Donald Trump in China FOTO Arhiva

Ceea ce frapează astăzi este faptul că niciuna dintre puterile aflate în competiție nu preia cu adevărat conducerea asupra celorlalte, nici China cu fragilitățile sale, nici Statele Unite cu picioarele de lut, nici Rusia epuizată de război, nici Europa a cărei renaștere rămâne atât de incertă.

A doua economie a lumii și foarte aproape de a le răpi primul loc Statelor Unite, China pare cea mai bine plasată dintre cele patru. Trezirea sa a fost atât de rapidă încât, cu aer de suzeran, ea îl întâmpină săptămâna aceasta pe Vladimir Putin, după ce l-a intâmpinat săptămâna trecută pe Donald Trump.

Pentru mulți experți, soarta ar fi deja decisă. Acest secol ar fi cu siguranță al Chinei, dar o putere care nu reușește să ofere locuri de muncă tinerilor săi absolvenți și nu mai știe unde să-și exporte surplusul de producție, care va trebui să gestioneze îmbătrânirea populației sale și nu încetează să-și epureze cadrele politice și generalii, care se dovedește incapabilă să rezolve o criză imobiliară tentaculară și nu știe să-și atragă aliați influenți pe niciun continent, această putere este oare cu adevărat atât de tare pe cât se spune?

Nimic nu dovedește acest lucru. Rămâne de văzut, deoarece într-o țară în care totul depinde de un singur om și în care inegalitățile sociale și regionale sunt atât de profunde, o criză a creșterii economice s-ar putea transforma rapid într-o criză a regimului. China este un semn de întrebare, dar în ceea ce privește Statele Unite, nu există niciun mister: acestea își pierd avântul sub ochii tuturor.

Prima putere economică și militară a lumii, America și-a pierdut credibilitatea în fața aliaților săi din Europa, din Golf și din Asia de când l-a reales pe Donald Trump la președinție. La fel de divizată ca în ajunul Războiului de Secesiune, nu mai sperie decât pe liderii cubanezi și se lovește de un regim iranian urât și fără bani. Îi rămân trei atuuri importante: puterea de a face rău, dolarul și avansul tehnologic. Desigur, nu este deloc puțin, dar superputerea de ieri a ajuns să folosească Taiwanul ca „monedă de schimb” cu Xi Jinping, care nu se mai teme deloc de ea și o disprețuiește.

Chiar și după Trump, Statele Unite vor avea dificultăți în a-și vindeca rănile, dar, în timp ce ele pot încă să-și revină, Rusia s-a condamnat deja la o lungă eclipsă. De când președintele său a preferat o ambiție de recucerire imperială în locul industrializării și stabilizării socio-politice, pentru care bogățiile sale energetice și nivelul său cultural îi ofereau totuși mijloacele necesare, Federația Rusă face un mare pas înapoi.

Fiind cea mai întinsă țară din lume, Rusia s-ar putea chiar fragmenta, în timp ce, dimpotrivă, Uniunea Europeană își strânge tot mai mult rândurile și se va extinde din nou. Unită ca niciodată în sprijinul acordat Ucrainei, în refuzul de a lăsa America să anexeze Groenlanda și în opoziția față de aventura iraniană, Uniunea a început să se doteze cu o apărare comună și se afirmă ca putere politică.

Celelalte democrații europene se apropie de ea. Cu Canada în frunte, țări de pe alte continente sunt, de asemenea, tentate să facă același lucru. Europa își recâștigă puterea, dar nu va confirma acest lucru decât dacă va reuși să-și constituie propriii giganți industriali civili și militari, să-și unifice piețele de capital în acest scop, să creeze condițiile pentru o co-dezvoltare cu Africa și să definească gradele diferențiate de integrare care să permită Uniunii să se extindă fără a risca blocaje instituționale.

Statele membre, Parlamentul și Comisia sunt conștiente de acest lucru. La Bruxelles și în cele 27 de capitale, nu se mai vorbește decât despre asta, dar pentru a nu rata momentul istoric, Europa trebuie să treacă acum de la vorbe la fapte.