Minoritățile maghiare și eliberarea de Orban

Cele mai multe organizații ale minorităților maghiare din țările vecine Ungariei au devenit anexe ale Fidesz, partidul lui Viktor Orban. Peter Magyar promite să reformeze întregul sistem al politicii față de minorități.

O paradă organizată cu ocazia unei sărbători a minorității maghiare din Târgu Secuiesc

Niciun prim-ministru al Ungariei nu a putut evita, după 1990, obligația nescrisă de a se declara responsabil pentru maghiarii din afara granițelor. Aceasta decurge din "trauma Trianonului", încă vie în conștiința colectivă a țării, în condițiile în care, după Primul Război Mondial, prin Tratatul de la Trianon din 1920, Ungaria a pierdut peste 70 la sută din teritoriul său în favoarea statelor vecine. Milioane de maghiari s-au trezit astfel, peste noapte, cetățeni ai altor țări, unde au fost adesea tratați ca oameni de rang secund.

În timpul dictaturii comuniste, care a dominat Ungaria între 1945 și 1989, discuțiile despre conaționalii din statele vecine reprezentau un subiect tabu. Primul premier postcomunist al Ungariei, conservatorul Jozsef Antall, a stârnit rumoare în 1990 când, la preluarea mandatului, a declarat că dorește să fie "în spirit" prim-ministrul tuturor celor 15 milioane de maghiari.

Budapesta, 12 aprilie 2026: Viktor Orban salută susținătorii partidului său, Fidesz

Antall se referea mai ales la cele aproximativ trei milioane și jumătate de maghiari care trăiau atunci în România, Serbia, Slovacia și Ucraina, din cei aproximativ cinci milioane de maghiari aflați în afara granițelor. De atunci, situația minorităților maghiare a rămas o temă permanentă a politicii interne a țării, chiar dacă numărul lor este în scădere. Astăzi, în țările vecine mai trăiesc doar circa două milioane de maghiari.

Însă niciun alt lider politic maghiar nu i-a instrumentalizat pe "maghiarii din afara patriei", așa cum sunt numiți în limbajul politic maghiar, în măsura în care a făcut-o Viktor Orban. Acest lucru este valabil mai ales pentru cei aproximativ 1,1 milioane de maghiari din Transilvania, cea mai mare minoritate maghiară din Europa. Organizația lor reprezentativă, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), a devenit de ani buni un apendice al partidului Fidesz.

Sfârșitul unei "autocrații etnice"

Sociologul Tamas Kiss, originar din Cluj, vorbește despre existența unei "autocrații etnice". O dependență asemănătoare față de Orban și Fidesz există și în cazul Uniunii Maghiarilor din Voivodina (VMSZ) din Serbia, dar și, într-o măsură ceva mai redusă, în privința partidelor maghiare din Slovacia și Ucraina.

A devenit însă limpede acum că, odată cu schimbarea puterii la Budapesta, pentru toți politicienii loiali lui Orban din aceste patru state, a început o nouă eră. Acestora, viitorul premier Peter Magyar le-a cerut să adopte pe viitor o poziție de neutralitate politică. Totodată, el intenționează să reformeze sistemul corupt de finanțare destinat minorităților maghiare.

O schimbare pentru politicienii minorităților

Trebuie observat că nu este în niciun caz vorba despre o chestiune marginală, ci despre o problemă cu implicații europene, în condițiile în care partidele maghiare din România și Serbia au, în anumite privințe, o influență importantă asupra politicii guvernamentale din țările lor, mai ales în România.

Budapesta, 20.04.2026. Viitorul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, ține un discurs

Ambele formațiuni sunt membre ale Partidului Popular European, din care Fidesz s-a retras în 2021. De asemenea, ele fac parte din Uniunea Federalistă a Naționalităților Europene (FUEN), cea mai mare organizație europeană a minorităților, condusă în prezent de un politician al UDMR. Tot din cadrul FUEN a pornit, în 2013, inițiativa "Minority SafePack", destinată consolidării protecției minorităților în Europa, inițiativă pe care guvernul lui Orban a instrumentalizat-o ulterior în folosul discursului său anti-UE.

În plus, sprijinul financiar oferit de statul maghiar rețelei instituționale a minorităților s-a transformat într-o problemă transfrontalieră sensibilă. În ultimii 16 ani, suma totală a depășit, potrivit unor estimări prudente, trei miliarde de euro, cea mai mare parte a banilor fiind direcționată către România. Cifre exacte nu există, întrucât finanțarea maghiarilor din afara granițelor a fost realizată printr-un sistem opac de fundații și companii.

Totul s-a făcut pentru voturi

În spatele acestei ample instrumentalizări a minorităților maghiare de către Orban se află un calcul electoral. Mulți maghiari din afara granițelor dețin cetățenia ungară și, din 2014, au drept de vot pe liste la alegerile parlamentare din Ungaria. Cei mai importanți sunt cei peste 500.000 de maghiari din Transilvania care au cetățenie maghiară și care votează, în majoritate covârșitoare, pentru Fidesz.

Pentru a-i lega ideologic de partidul său, Orban a construit un discurs istoric profund revizionist. Potrivit acestei narațiuni, maghiarii sunt națiunea europeană care a fost sfâșiată cel mai dramatic în secolul XX și care continuă să sufere și astăzi din această cauză, rămânând însă unită peste granițe, sub conducerea lui Viktor Orban.

Relații excelente cu naționaliștii

Acest discurs nu l-a împiedicat însă pe liderul de la Budapesta să întrețină relații excelente cu politicieni naționaliști precum președintele sârb Aleksandar Vucic sau premierul slovac Robert Fico. Anul trecut, cu ocazia alegerilor prezidențiale din România, Orban a mers până la a-i acorda sprijin electoral extremistului George Simion, care în trecut participase la organizarea unor manifestații anti-maghiare într-un cimitir militar din Transilvania.

Viktor Orban și prim-ministrul slovac Robert Fico la summitul UE de la Bruxelles din 26 iunie 2025

Politica de atragere exercitată asupra minorităților maghiare a costat miliarde. În statele vecine, în special în România, Budapesta a finanțat instituții ale minorității, biserici maghiare, sistemul de educație în limba maghiară și chiar un amplu mecanism de sprijin economic destinat antreprenorilor de etnie maghiară.

"Orban a cumpărat politica maghiarilor din România și, într-o mare măsură, chiar minoritatea însăși", afirmă, în dialog cu DW, Peter Eckstein-Kovacs, avocat, politician liberal al comunității maghiare din România și fost ministru pentru minorități. "O mare parte a conducerii UDMR a devenit astfel, complet, o portavoce a Fidesz."

Magyar solicită neutralitate

Viitorul premier ungar Peter Magyar s-a întâlnit deja cu reprezentanții politici ai maghiarilor din România, Serbia și Slovacia — Kelemen Hunor, Balint Pasztor și Laszlo Gubik — cerându-le să păstreze pe viitor neutralitatea politică. În realitate, mai ales Kelemen și Pasztor interveniseră activ în campania electorală din Ungaria în 2026, sugerând că doar Orban și Fidesz sunt capabili să apere interesele minorităților maghiare.

Peter Magyar a declarat că dorește în continuare să sprijine comunitățile maghiare din afara granițelor și că guvernul său nu intenționează să restrângă drepturile deja câștigate. El a anunțat însă și verificarea retroactivă a tuturor plăților efectuate către minorități începând din 2010, pentru a le analiza legalitatea, precum și reorganizarea transparentă a întregului sistem de finanțare.

Peter Eckstein-Kovacs speră că schimbarea politică din Ungaria va da un nou impuls comunităților maghiare. "Trebuie să revenim la ideea originară a reprezentării minoritare, aceea în care toate curentele neextremiste puteau coexista în aceeași organizație", afirmă avocatul și politicianul liberal. El așteaptă o schimbare radicală de perspectivă în politica față de minorități a noului guvern de la Budapesta.

"Există precedente istorice foarte periculoase - să ne gândim de pildă la Germania - în care o patrie-mamă și-a folosit minoritățile din afara granițelor în vremuri tulburi. Este important să fie create premisele pentru ca Ungaria să nu mai poată face vreodată cu minoritățile sale ceea ce a făcut sub Viktor Orban".

Keno Verseck - DW