Kim l-a scos pe Trump la bere, dar nu ştim dacă a şi plătit-o
0
S-a consumat şi celebra întâlnire dintre Preşedintele SUA, Donald Trump, şi Preşedintele RPD Coreene, Kim Jong-un. Dincolo de spectacolul orchestrat cu atenţie şi de un document formal semnat ca livrabil al întâlnirii, întreaga lume a rămas confuză în legătură cu cadrul şi condiţiile reale ale întâlnirii, şi mai ales cu rezultatele sale palpabile.
Sau, cum spunea cineva, Kim a reuşit să-l scoată la bere pe Trump, dar nu ştim dacă a şi plătit după. Sau dacă i-a şi dat berea promisă liderului american şi, Doamne fereşte, în asemenea cazuri, să faci o greşeală de asemenea magnitudine, care poate împinge la război.
Comunicarea a fost redusă, iar o reală conferinţă de presă, în detaliu şi cu elemente concrete, a lipsit. Poate e mai bine aşa, pentru că aşteptarea de la o asemenea primă întâlnire nu poate fi excesivă. E adevărat că toate detaliile au fost negociate anterior, la nivelul de lucru, la Departamentul de Stat şi de către serviciile de informaţii, inclusiv textul ce urma să fie semnat. Altfel, Trump nu ar fi urcat în avion spre Singapore. În plus, oricum elementele formale, suişurile şi coborâşurile summitului - ba se face, ba nu, ba ar putea, totuşi să aibă loc, în final s-a decis că se desfăşoară – trădează greutăţile şi piedicile din culise, care nu au fost puţine.
Până la urmă, „băieţaşul umflăţel călare pe bombă“ şi „boşorogul“, cum s-au gratulat în urmă cu nici 6 luni cei doi lideri, s-au întâlnit într-o atmosferă deschisă, spectaculoasă, şi au derulat summitul, transmis de presa din lumea întreagă. Pentru Kim Jong-un a contat întâlnirea în sine. E mai mult decât putea visa, pentru un lider complet izolat şi care evita să plece din ţară anterior, de frică să nu fie răsturnat până la reîntoarcere. Pentru liderul nord-coreean, el câştiga doar prezentându-se, pentru publicul său, apărând recunoaşterea şi discuţia de la egal la egal cu liderul american. În schimb, pentru Trump, greul abia urmează.
Până la urmă, „băieţaşul umflăţel călare pe bombă“ şi „boşorogul“, cum s-au gratulat în urmă cu nici 6 luni cei doi lideri, s-au întâlnit într-o atmosferă deschisă, spectaculoasă
Iar nivelul de aşteptare a fost creat chiar de către Preşedintele SUA, atunci când a anunţat publicul despre nivelul de aşteptare şi atunci când a criticat fostele administraţii pentru eşecul şi acordul nepotrivit cu Iranul. Ridicând ştacheta atât de sus, Donald Trump rămâne să probeze că a participat la un summit în care a obţinut ceea ce şi-a propus şi care era definit drept „renunţarea ireversibilă şi verificabilă la producerea, deţinerea şi folosirea armelor nucleare“. Un obiectiv care e greu de probat prin documentul semnat şi prin anunţul făcut de Trump după întâlnire potrivit căruia Coreea de Nord deja a început distrugerea unui important complex de testare a rachetelor balistice.
În rest, rămâne doar textul unui angajament pentru viitor: Preşedintele Trump s-a angajat să acorde garanţii de securitate RPDC, iar Preşedintele Kim Jong-un şi-a reafirmat angajamentul ferm şi neabătut faţă de denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene. Şi cele 4 angajamente cuprinse, respectiv cele de ordin general - Statele Unite şi RPDC se angajează să stabilească relaţii noi, Statele Unite şi RPDC îşi vor uni eforturile pentru a construi un regim durabil şi stabil de pace în Peninsula Coreeană. Iar în partea concretă rămâne faptul că RPDC se angajează să acţioneze pentru denuclearizarea totală a Peninsulei Coreene, aceasta fiind cea mai tare şi concretă formula de angajament din acord, în timp ce Statele Unite şi RPDC se angajează să recupereze rămăşiţele militarilor americani decedaţi în războiul din Coreea, incluzând repatrierea imediată a celor identificate deja.
Kim Jong-un şi Donald Trump FOTO EPA-EFE
Restul sunt multe necunoscute şi lucruri de clarificat: încetarea testelor nucleare, distrugerea siturilor de testare, situaţia rachetelor balistice şi testelor aferente, retragerea sau nu a armelor şi trupelor americane din regiune – ştim că exerciţiile sunt suspendate, dar trupele rămân, până când acordul e verificabil şi fără drum de întoarcere. Acordul de principiu ar exista, dar e aplicabil la finalul procesului. Şi la capitolul denuclearizare, sunt multe de clarificat: ce înseamnă asta, până unde, ce rămâne din programul şi materialul nuclear. Cât despre costuri, ajutoare umanitare şi pentru dezvoltare economică, ridicarea sancţiunilor şi alte elemente concrete, ele nu apar nicăieri.
La nivel de imagine, câştigul este reciproc. S-a relansat speranţa. Însă nu se ştie cât durează aşteptarea pentru pacificarea deplină. Dacă iniţial se vorbise despre încheierea războiului şi un acord de încetare a stării de conflict între cele două Corei, nici acest pas nu a fost livrat în Singapore. Însă costurile ar putea fi foarte importante pentru Donald Trump, dacă Kim Jong-un nu livrează. A jucat la risc maxim, iar o eventuală întoarcere din drum a liderului nord-coreean ar fi extrem de costisitoare, evident şi plătită, cel mai probabil, cu o acţiune militară directă împotriva programului nuclear, balistic şi chiar a liderului nord coreean, cum anunţase deja Donald Trump în altă etapă a relaţiei sale cu Phenianul.
La nivel de imagine, câştigul este reciproc. S-a relansat speranţa
Iar în ceea ce priveşte echilibrul din regiune, dacă Rusia e scoasă cu totul din jocul actual, e de văzut cum s-a modificat raportul de putere şi influenţă în Coreea de Nord între SUA şi China. Dacă Kim Jong-un trece pe la Beijing, în drum spre Phenian, sau dacă are în scurt timp o vizită de explicaţii, e greu de făcut o prognoză. Dacă, în schimb, pe această relaţie cu SUA se concentrează lucrurile, schimburile diplomatice şi, cât de curând, umanitare, raportul de forţe ar putea favoriza Washingtonul strategic, un alt element care s-ar adăuga la zestrea ce constituie această victorie de etapă a lui Trump.
Se încarcă comentariile...
