Hillary transformă cursa democrată în ring de box

Clinton vs Sanders FOTO AP

„Candidez la preşedinţie pentru a dărâma toate barierele“. Aşa şi-a început discursul fostul Secretar american de Stat Hillary Clinton, la cea de-a şasea dezbatere democrată, din Milwaukee, Wisconsin.

O dezbatere în care ambii candidaţi rămaşi în cursa democrată pentru nominalizare şi-au expus platforma politică şi poziţia faţă de chestiuni cheie pentru alegătorii americani. Cei doi nu au uitat însă că politica nu se face cu mănuşi.

Cum era şi de aşteptat, discursurile ambilor candidaţi au pus accentul pe problemele interne cu care se confruntă americanii. Atât senatorul de Vermont Bernie Sanders cât şi fostul Secretar de Stat Hillary Clinton au vorbit despre o economie disfuncţională, care-i favorizează pe cei 1% din americanii bogaţi în detrimentul unei clase de mijloc care se afundă în sărăcie, despre locurile de muncă pe care corporaţiile le desfiinţează în ţară preferând forţa de muncă mai ieftină din China, de exemplu, despre faptul că 29 de milioane de americani nu beneficiază încă de asigurări medicale şi că educaţia superioară în universităţile şi colegiile de stat ar trebui să fie gratuită şi accesibilă tuturor. Cei doi au fost de acord că rolul Wall Street-ului în campanile electorale trebuie limitat, prin impunerea unei transparenţe totale în cazul surselor de finanţare şi că America trebuie să privească în faţă problemele rasiale. Şi, dacă în chestiunile de formă cei doi candidaţi au fost de acord, pe fond au avut divergenţe.

Hillary Clinton, fanul numărul unu al preşedintelui Obama

 În cazul lui Hillary Clinton am remarcat o totală schimbare de strategie. A fost mai pragmatică, mai „pe subiect“ şi a arătat că are stofă de comandant suprem. Înfrângerea suferită în New Hampshire, pe 9 februarie, când Bernie Sanders a devansat-o cu peste 55 de mii voturi, a ajutat-o să înţeleagă că trebuie să-şi adapteze retorica. Cu atât mai mult cu cât, următoarele „bătălii“ electorale democrate se vor da în Nevada şi Carolina de Sud, state cu o numeroasă comunitate hispanică, respectiv afro-americană. De altfel, modul în care cei doi candidaţi au curtat comunitatea afro-americană în cadrul dezbaterii din Milwaukee nu a fost nicio surpriză pentru nimeni. Şi asta în condiţiile în care Wisconsin este statul cu cel mai mare număr de afro-americani aflaţi în închisori, cu aproape de două ori peste media naţională.

Hillary Clinton ştie că, dacă vrea să înceapă să câştige, trebuie să se prezinte drept candidatul care va continua politicile preşedintelui Obama, un preşedinte foarte popular în rândul minorităţilor. În cadrul dezbaterii din această dimineaţă nu a pierdut nicio ocazie să sublinieze că ea va fi cea care, odată ajunsă la Casa Albă, va continua „moştenirea Obama“, că ea este candidatul în care actualul lider are încredere:

„După cum ne amintim cu toţii, Senatorul Obama, atunci când a candidat împotriva mea, se opunea războiului din Irak. Şi, cu toate acestea, după ce a câştigat, m-a ales pe mine, a avut încredere în judecata mea, în experienţa mea, şi m-a numit Secretar de Stat. Am fost foarte onorată că mi-a cerut să fac asta şi foarte onorată să servesc alături de el în acei primi patru ani“, a spus Hillary Clinton.

Nicio luptă fără lovituri sub centură

Hillary Clinton şi-a jucat bine cartea şi a scos în evidenţă faptul că senatorul Sanders nu s-a aflat mereu pe acceaşi pagină cu preşedintele Obama. Ba mai mult, chiar l-a criticat. Fostul Secretar de Stat a reamintit că Bernie Sanders l-a descris pe Barack Obama drept un preşedinte care nu a reuşit să fie un adevărat lider, critici care, crede Clinton, sunt „demne“ de un candidat republican şi în nici într-un caz de un democrat care se vrea a fi succesorul preşedintelui Obama. Replică ce l-a făcut pe Bernie Sanders să exclame, vizibil strâns cu uşa: „Doamnă Secretar, aceasta a fost o lovitură sub centură“. 

Lovitură sub centură sau nu, senatorul Sanders trebuie să înţeleagă că acum joacă în liga profesionistă. Că, atunci când contracanditatul tău se numeşte Hillary Clinton, un politician cu o vastă experienţă pe plan intern şi extern, nicio luptă nu e prea neînsemnată şi nicio confruntare nu e lipsită de adrenalină.

Partea a doua a dezbaterii, axată pe politica externă, a fost clar câştigată de Clinton, a cărei experienţă practică în fruntea Departamentului de Stat o califică. La acest capitol, Sanders a putut aduce în favoarea sa doar „buna judecată“, un argument prea subţire când vine vorbe despre subiecte fierbinţi de pe agenda de politică externă americană, subiecte precum relaţia cu Rusia, dosarul nuclear iranian sau situaţia din Siria. E drept însă că, de regulă, Casa Albă nu este câştigată de candidatul cu cel mai bun dosar la capitolul politică externă, ci de cel care poate livra promisiunea unei economii înfloritoare, care să ţină locurile de muncă în ţară.

În ciuda prestaţiei bune din această dimineaţă, Hillary pare însă să nu reuşească să convingă exact electoratul pe care şi l-ar dori cel mai mult: femeile. Hillary ar putea să scrie istoria devenind prima femeie preşedinte din Statele Unite. Cu toate acestea, democratele nu prea par convinse că ea ar trebui să ocupe fotoliul din Biroul Oval după 20 ianuarie 2017. Sondajele arată că Hillary Clinton beneficiază de susţinere din partea femeilor de peste 60 de ani, dar că tinerele democrate şi alegătoarele independente se identifică mult mai mult cu ofertele electorale ale lui Sanders. Senatorul de Vermont pare, în ochii alegătoarelor americane tinere, un candidat viabil, cu o energie mai bună, un candidat care ar aduce o schimbare veritabilă, care le-ar reprezenta mai bine.  Întrebată de moderatorele dezbaterii care crede că este motivul pentru care nu reuşeşte să le convingă pe femei să o susţină, Clinton a dat un răspuns la înălţimea momentului.

„Mi-am petrecut întreaga viaţă de adult asigurându-mă că tot ceea ce fac, este pentru ca femeile să poată să facă propriile alegeri, chiar dacă respectivele alegeri înseamnă că nu vor vota pentru mine’’. (Hillary Clinton, candidat democrat la nominalizare, sursa washingtonpost.com ) 

Toate privirile se îndreaptă acum spre Nevada, acolo unde, pe 20 februarie, va avea loc următoarea înfruntare democrată.