Greşesc medicii când folosesc datele personale în activitatea profesională?

Revera Medical City

În momentul în care o persoană fizică decide utilizarea numărului de telefon sau a adresei de email în interes profesional, regimul datelor cu caracter personal se schimba, nu mai fac referire la viaţa privată în accepţiunea de persoană fizică, ci la viaţa de profesionist care are un pronunţat caracter de publicitate.

Noul Regulament European privind protecţia datelor defineşte „datele cu caracter personal“ ca fiind orice informaţii privind o persoană fizică identificabilă, care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, adresa de email, un număr naţional de identificare sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Evoluţiile tehnologice rapide şi globalizarea au generat noi provocări pentru protecţia datelor cu caracter personal. Amploarea colectării şi a schimbului de date cu caracter personal a crescut în mod semnificativ. Tehnologia permite atât societăţilor private, cât şi autorităţilor publice să utilizeze date cu caracter personal la un nivel fără precedent în cadrul activităţilor lor. Din ce în ce mai mult, persoanele fizice fac publice la nivel mondial informaţii cu caracter personal. Tehnologia a transformat deopotrivă economia şi viaţa socială şi ar trebui să faciliteze în continuare libera circulaţie a datelor cu caracter personal în cadrul Uniunii şi transferul către ţări terţe şi organizaţii internaţionale, asigurând, totodată, un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal.

Aceste evoluţii au impus un cadru solid şi mai coerent în materie de protecţie a datelor în Uniune, prin aparitia GDPR, luând în considerare importanţa creării unui climat de încredere care va permite economiei digitale să se dezvolte pe piaţa internă.

Protecţia conferită de GDPR vizează persoanele fizice, indiferent de cetăţenia sau de locul de reşedinţă al acestora, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal ale acestora. Regulamentul nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal care privesc persoane juridice şi, în special, întreprinderi cu personalitate juridică, inclusiv numele şi tipul de persoană juridică şi datele de contact ale persoanei juridice.

Medicul, farmacistul, asistentul medical sau farmacist, asistentul social, psihologul, fizioterapeutul, kinetoterapeutul sau logopedul sunt doar câteva exemple de profesii liberale pe care persoanele fizice le pot avea.

Deşi expresia tradiţională este cea de profesie liberală, dicţionarul explicativ al limbii române, la fel ca şi actele normative din ultima decadă, folosesc expresia profesie liberă. DEX-ul defineşte profesiunea liberă ca fiind profesiunea exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituţie sau întreprindere). Profesii liberale sunt definite astfel ca activităţi economice a căror desfăşurare este organizată şi reglementată prin legi speciale şi cele cu regim juridic special,cu instituirea unor restricţii de desfăşurare sau alte interdicţii.

Directiva nr. 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale specifică faptul că „...profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clientului şi al publicului. Exercitarea profesiei poate, în statele membre, în conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligaţii juridice specifice, bazate pe legislaţia naţională şi reglementările stabilite, în mod autonom, în acest cadru, de către organismul profesional reprezentativ competent, care garantează şi îmbunătăţesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor şi confidenţialitatea relaţiilor cu clientul.“

Legislaţia română tratează global profesiile liberale în cadrul profesiilor reglementate şi a activităţilor independente, prin OUG nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, coroborată cu Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România şi cu legislaţia fiscală.

Dreptul la protecţia datelor cu caracter personal nu este un drept absolut, acesta trebuie luat în considerare în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte în societate şi echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporţiona­lităţii. Regulamentul 679 din 2016 respectă toate drepturile fundamentale şi libertăţile şi principiile recunoscute, în special respectarea vieţii private şi de familie.

Adresa de email sau numărul de telefon, fără alt identificator, poate reprezenta o dată cu caracter personal numai în măsura în care, singură, poate conduce la identificarea unei persoane fizice. Adresele de email pot fi considerate date cu caracter personal doar dacă NU sunt utilizate în cadrul desfăşurării activităţii specifice profesiunii libere, caz în care e-mailul conduce către un profesionist, în accepţiunea acestei noţiuni dată de Codul Civil.

În momentul în care o persoană fizică decide utilizarea numărului de telefon sau a adresei de email în interes profesional, cu scopul de a fi contactat, regimul acestor date cu caracter personal se schimbă, nu mai fac referire la viaţa privată în accepţiunea de persoană fizică, ci la viaţa de „profesionist“ care are un pronunţat caracter de publicitate şi nu mai presupune o protecţie precum cea oferită de Regulamentul 679 din 2016.