Fortăreața Digitală Platforma LUNOX - COD și transformarea ecosistemului de apărare românesc

Într-o lume marcată de amenințări hibride, unde războiul informațional se împletește cu cel cibernetic, iar tehnologiile dual-use devin arma secretă a națiunilor reziliente, România se află  la un punct de inflexiune strategic.

Conferința organizată de ICI București și LUNOX, din 28 ianuarie a.c., nu a fost doar un eveniment de rutină în calendarul sectorului de apărare și securitate națională. A fost un moment de introspecție colectivă, un diagnostic dureros dar necesar asupra unui ecosistem fragmentat, unde potențialul enorm se risipește în insule de excelență sau de neputință.

Participanții - legiuitori, conducători, industriași, militari, profesori, cercetători și specialiști în securitate - au admis un adevăr incomod: suntem maeștri în producerea de componente izolate, dar slabi în asamblarea lor într-un întreg coerent.

Această fragmentare nu este doar un inconvenient administrativ, este un risc strategic care ne expune în fața unor amenințări tot mai integrate și rapide.

Să ne imaginăm un scenariu nu prea îndepărtat geografic: o criză regională la Marea Neagră, unde România trebuie să mobilizeze rapid capabilități tehnologice pentru apărare cibernetică sau drone de supraveghere.

Avem universități care produc sute de doctorate anual, IMM-uri inovatoare în tehnologii dual-use, și un cadru legal aparent solid. Totuși, timpul pierdut în coordonare, în verificări de identitate și în negocieri de confidențialitate ar putea face diferența între succes și eșec.

Conferința de la ICI București a evidențiat exact această ruptură dintre potențial și realizare, un decalaj care străbate toate straturile ecosistemului nostru de apărare.

Diagnosticul - Ruptura dintre potențial și realizare

Problema centrală, așa cum a fost subliniată în discuțiile de la masa rotundă, este o ruptură profundă între ceea ce știm să facem și ceea ce trebuie făcut. În cercetare, de exemplu, la Universitatea Politehnică București se finalizează anual peste 200 de doctorate, dar majoritatea rămân în biblioteci academice, fără impact industrial.

Dacă doar 10% dintre aceste lucrări ar porni de la nevoi reale ale industriei, am evita o bună parte din "maculatura inutilă" și am începe să transformăm cunoașterea în capabilități concrete. Totodată aceste lucrări cu aplicabilitate practică ar fi un certificat de autenticitate, deoarece pe front plagiatul înseamnă moarte și nu doar înfrângere.

Acest fenomen se repetă în toate universitățile românești: minți sclipitoare rezolvă probleme abstracte, în timp ce industria se confruntă cu provocări practice - de la senzori avansați la sisteme integrate de AI - care așteaptă soluții imediate.

În achiziții, procesele pentru tehnică specială se lovesc de un conflict etern între reglementare și viteză. Birocrația transformă drumul de la identificarea nevoii la livrare într-un labirint, unde proiectele se împotmolesc în documentație, iar amenințările evoluează nestingherite.

Ștefan cel Mare nu făcea studii de fezabilitate și bonuri de magazie pentru săgeți, ghiulele și arcuri. Le numărau și gata. În acele vremuri oștenii nu mințeau iar corupția nenăscută nu putea ucide.

Cooperarea instituțională suferă și ea. Comunicarea între actori civili și militari, public și privat, universități și industrie este sporadică și nesistematică, lipsită de un cadru securizat. Specialiștii coexistă, dar nu colaborează organic, ceea ce perpetuează o cultură a izolaționismului.

Această fragmentare are rădăcini conceptuale depășite. Modelul TRL (Technology Readiness Levels) 1-9, împrumutat de la NASA în anii '70, promovează o abordare liniară și secvențială, presupunând o trecere ordonată de la idee la produs.

Realitatea este însă haotică, iterativă, cerând feedback constant între actori. Acest model formalizează tocmai fragmentarea pe care o vedem zilnic, cercetarea rămâne la niveluri joase, industria la cele înalte, fără punți reale între ele.

Simptomul fundamental? Lipsa "sinapselor" - legăturile esențiale dintre ce știm să facem și ce trebuie făcut, dintre idee și realizare, dintre reglementare și agilitate. Aceste lipsuri nu sunt doar canale de comunicare deficitare, sunt infrastructuri critice absente, care transformă timpul (un factor decisiv în apărare) într-un dușman tacit.

Într-un mediu strategic unde viteza contează, incapacitatea de a conecta rapid cererea cu oferta, problema cu expertiza, oportunitatea cu consorțiul devine un punct slab exploatabil.

Soluția - Platforma COD – Infrastructura Încrederii Digitale

Răspunsul propus la conferința de la ICI București nu vine sub forma unei noi hotărâri guvernamentale sau a unei structuri birocratice suplimentare. Este o infrastructură digitală a încrederii - Platforma COD (Communications On Defence), dezvoltată în parteneriatul dintre LUNOX International Holding SE și ICI București. COD nu este "doar un alt tool digital", este o paradigmă nouă de cooperare, un spațiu sigur conceput special pentru comunitatea de apărare românească.        

La baza sa, COD rezolvă problema încrederii prin design. Fiecare organizație este validată riguros, fiecare reprezentant autorizat, eliminând anonimatul și incertitudinea. Intrarea pe platformă implică acceptarea unui NDA (Non-Disclosure Agreement) cadru, înlăturând bariera negocierilor repetate pentru confidențialitate.

Principiul "need-to-know" devine operațional, utilizatorii văd doar informațiile necesare rolului lor, prin acces specific și securizat. Fiecare mesaj, document sau acțiune este criptat și auditabil, transformând încrederea dintr-un act de credință într-o garanție tehnică.

De ce este inovativ? COD răspunde la schimbările pieței de apărare - nimeni nu mai cumpără produse izolate, ci capabilități complexe integrate. Viteza devine o capacitate strategică - formarea rapidă de consorții, găsirea expertizei specifice, comunicarea deciziilor în timp real. Cooperarea trece de la un proces ad-hoc, dependent de contacte personale, la o disciplină operațională sistematică.

În plus, platforma deschide poarta spre integrarea inteligenței artificiale pentru analiză predictivă și o îmbinare inteligentă a competențelor, elemente care vor fi dezvoltate în faze ulterioare.

Progrese concrete - reuniunea din 4 februarie și direcțiile de lucru

La doar o săptămână de la conferința de la ICI, reuniunea grupului de lucru din 4 februarie 2026, găzduită de LUNOX International Holding SE la Hotel Pullman, a transformat viziunea în acțiune concretă. Participanții – reprezentanți ai instituțiilor publice, industriei, mediului academic și experți – au integrat discuțiile în contextul Strategiei Naționale de Apărare 2025–2030, reconfirmând necesitatea accelerării cooperării.

Direcțiile principale rezultate:

1. Punct unic de comunicare și catalog digital - Un ghișeu centralizat pentru proiecte strategice (inclusiv SAFE), cu catalog operațional al firmelor românești, capabil de monitorizare progres și integrare IMM-uri în lanțuri europene și euroatlantice.

2. Inovare dual-use - Reducerea distanței dintre cercetare și producție prin digital twin, prototipare rapidă și AI. Ecosisteme colaborative, investiții în segmente de valoare ridicată (senzori, software), elaborare propuneri cu nișare pe IMM-uri.

3. Optimizare legislativă și interoperabilitate - Armonizarea normelor pentru simplificarea procedurilor, chestionar pentru identificarea barierelor (cu sprijinul universităților, GMF și ASPEN). Interoperabilitate tehnică și instituțională prin standarde comune și proiecte pilot cu demersuri corelate.

4. Securitate asumată și împărtășită - Principiul "need-to-know", standarde cibernetice unificate, strategie de educare și conștientizare (cu suportul DNSC).

5. Capabilități instituționale - Platforma COD ca resursă strategică, cu perspectivă de consorțiu și ulterior de CLUSTER.

Și propuneri imediate: formare piloți drone, implicare studenți, întâlniri lunare (ultima miercuri din lună), acțiuni comune, bază CLUSTER.

Corelare Europeană: Alinierea cu SAFE, EDF și EUDIS

Platforma COD nu este o inițiativă insulară, este un nod operațional pentru integrarea României în lanțurile europene și NATO. Alinierea cu programe majore precum SAFE (Security Action for Europe, adoptat în 2025, cu până la 150 miliarde € împrumuturi pentru achiziții comune și producție), EDF (8 miliarde € 2021–2027, cu focus pe colaborare transfrontalieră) și EUDIS (parte din EDF, cu 2 miliarde € pentru inovare, IMM-uri și dual-use) face din COD un facilitator esențial.

EUDIS, de exemplu, oferă acceleratoare de business, hackathoane (ediția a 4-a în martie 2026) și platforme de matchmaking, similare catalogului digital COD. SAFE susține creșterea industrială integrată, iar PESCO (Permanent Structured Cooperation) promovează interoperabilitatea, ca în direcțiile propuse de noi. Inițiative precum Military Mobility Digital System (catalog dual-use pentru logistică) sau EDA Partner Search Platform oferă modele de referință pentru COD, permițând interconectări viitoare.

În perspectiva lansării internaționale a COD la BSDA - Black Sea Defense, Aerospace and Security, în mai 2026, România se poziționează ca actor proactiv. BSDA, organizat de TNT Productions România, cu participarea a sute de companii din țările NATO și UE, va fi ideal pentru un demo funcțional, atragerea investițiilor și demonstrarea angajamentului față de autonomia strategică a UE și flancul estic NATO.

De la fragmentare la fortăreață – un apel la acțiune comună

În opinia mea, COD reprezintă o revoluție culturală în apărare, trecerea de la o mentalitate defensivă la una colaborativă. Nu mai este suficient să producem părți, trebuie să construim fortărețe integrate.

România, cu poziția sa geostrategică la Marea Neagră, are potențialul să devină un hub regional pentru dual-use și inovare, atrăgând fonduri EDF/EUDIS și parteneriate în cadrul NATO.

Succesul depinde însă de voința colectivă. Apelul de la ICI București - "cine dintre voi vor fi printre primii?", a produs primele rezultate. Întâlniri lunare, implicare studenți, CLUSTER iminent, iar aceștia sunt pași concreți. Riscul inactivității? O rămânere în urmă într-o Europă care accelerează spre reziliență industrială.

Concluzie - Viitorul este în ritm

Platforma LUNOX - COD  nu este sfârșitul, este începutul. Cu integrări AI viitoare, va transforma ecosistemul nostru într-unul rezilient, competitiv.

Împreună, construim nu doar o platformă, ci un viitor unde România joacă un rol vizibil în securitatea europeană.