Eurovisionul disperării neamului

0
0
Formaţia Voltaj cântă piesa De la capăt în timpul primei semifinale a concursului Eurovision de la viena Austria FOTO AP

Suntem în acea perioadă a anului în care revine Eurovisionul. Lumea se emoţionează, iar sperăm să câştigăm şi poate, îmi zic cu exasperare, că o să se întâmple să scăpăm odată pentru totdeauna de o obsesie nebună şi interminabilă. După care îmi dau seama ce tragedie adevărată ar fi dacă am şi câştiga. Păi ce pregătiri, ce bugete ar mai vrea TVR să cheltuiască, iar creşte taxa TV, că mde, să nu ne facem de ruşine şi tot aşa.

După care, an de an, când se apropie Eurovisionul, am avea rememorări ale momentului în care am câştigat. Am asculta aceeaşi melodie nebună la nesfârşit şi ne-am bate unul pe altul pe spate că uite ce tari suntem şi ce mişto am cântat. NU!!! Mai bine nu, mulţumesc. Dacă nu se poate să ne retragem de la această competiţie, măcar să ne asigurăm că avem şanse minime să o câştigăm. Sunt sătulă de vibraţia populistă a unui concurs măsluit şi complet neinteresant. Să cânte chitarele, să se machieze dizeuzele şi să mai aducă ospătarul un rând. Muzica uşoară s-a întors şi e nemuritoare.

La noi e clar că nu s-a schimbat nimic atunci când auzi peste tot muzică uşoară românească, mai precis când te poluează fonic, la radio sau TV, minunatele formaţii româneşti. Tot ce trebuie să faci e să închizi puţin ochii şi te simţi exact ca în 1995, când celebrele versuri ale vocal- fără instrumental formaţiei ”T-Short” spărgeau difuzoarele serilor dansante cu chec şi compot din şcoala generală  “prima noapte a fost de vis/ m-am simţit ca-n paradis/toată noaptea eu aş vrea/ să rămân numai a taaaaa”. În mintea mea, ăsta a fost începutul sfârşitului, săracii ăştia de la Trico’u (nu am găsit o traducere mai adecvată) au avut doar un one hit wonder, altfel erau foarte talentaţi. Au urmat apoi pe la jumatea anilor ’90 tot felul de forme de muzică care au făcut genocid printre timpane, să ne amintim doar de Animal X, Body & Soul, Latin Express, A.S.I.A., Activ, K-pital, Exotic, Valahia. Tot felul de fete si-au arătat coardele într-o formă sau alta, unele au dispărut, altele au îmbătrânit lălăind aceleaşi versuri penibile fără pic de sens sau conţinut: Andreea Bănică, Marijuana adică Dana Coteanu, cică aşa o chema, Miki de la Capital,  şi altele de care nu-mi mai amintesc. Tot felul de băieţi s-au dus la sală în perioada aia ca să-şi antreneze vocalizele şi au dat cele mai jenante ma me mi mo muuri care au făcut pielea găina pe invers. Adevărata becalizare a muzicii româneşti îi aparţine totuşi lui Costi Ioniţă. Constanţa a cucerit la vremea aia Atomic TV-ul, iar Costi Ioniţă este vizionarul care i-a dat românului ce avea nevoie: manelo-muzică-uşoară.

După perioada de debut a muzicii româneşti, unde multe stele şi-au dovedit talentul, să ne amintim doar de multi talentata – şi – acum – Delia de la N&D, formaţiile AB4, Latin Express, Bosquito, Gaz pe foc, N5, biata Cher face arc peste timp şi  le învaţă pe fetele de la Andre şi pe ăia de la AS XX (nu-mi mai aduc aminte ce gen erau) cum e cu tunningul metalic de voce. Toate cântăcioasele absolviseră brusc şcoala ajutătoare de Robocop. Toţi ăştia au muncit zi şi noapte ca să ajungă muzica noastră unde a ajuns astăzi. Adică la Eurovision şi la Voltaj.

Văz în toate ştirile cum a rupt formaţia Voltaj juriul de la Eurovision. Am căutat şi eu melodia cu care au participat, am închis ochii şi am resimţit aroma de muşeţel din anii 2000. Acelaşi şi acelaşi refren, aceeaşi muzică de doi lei, aceleaşi versuri fără sens. Închideţi puţin ochii şi faceţi un exerciţiu de imaginaţie: de 20 de ani România e neschimbată, iar cel mai simplu mod să-ţi dai seama de asta e muzica. Cântăcioşii şi cântăcioasele din anii ’90 au rămas aceiaşi, aceeaşi subdezvoltare de gust şi rafinament, doar numele s-a schimbat. În loc de Cristina Rus o avem pe Antonia, în loc de Marijuana o avem pe Corina Bud, Velea pe post de Liviu Vârciu, Connect-R un fel de Băiatul ăla de la 3 Sud Est, nu mă mai ţine memoria, Smiley acest prolific Costi Ioniţă...

(citiţi continuarea articolului pe Sereniti.ro)

Un articol semnat de Corina Bacanu


Corina Băcanu este de 15 ani copywriter. Câteodată Director de Creaţie. Awarded and Rewarded.Passionate about Communication. Idea Writer. Curious. Blonde by Choice. Instagram Aficionada. Living on a Tweet. Pro Creative. Jump and the net will appear.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite