Dilema existenţială a PNL. Fie votează „socialismele” şi populismele lui Ciolacu la asumarea răspunderii, fie cade guvernul

În primul caz PNL renunţă la „brandul” său. Dacă mai există acest brand, după ani de guvernare alături de PSD.  Dacă ne luăm după scorul din sondaje nu prea mai există.  

Există o dilemă importantă economic. Economia României a crescut şi datorită facilităţilor de care s-au bucurat IT, construcţiile şi agricultura, IMM-urile şi alte firme scutite de la plata anumitor dări către stat. Având în vedere nivelul PIB-ului de acum 20 de ani, măsurile au fost corecte, PIB-ul s-a triplat.

Nu vin bani la bugetul de stat

Da, zic socialiştii, dar nu vin bani la bugetul de stat, avem o gaură de deficit enormă, şi riscăm să pierdem banii europeni. Deci, trebuie mărite taxele şi impozitele.

Problema cu bugetul nu este că are mulţi sau puţini bani. Problema este cum sunt cheltuiţi, şi cum sunt jefuiţi de către clientela politică a partidelor. Şi cum este urmărită eficiența cheltuirii lor, prin mecanisme bine puse la punct.

O spune chiar premierul Ciolacu la învestire: fără „criterii de performanţă, banii se duc ca apa în nisip”. Aşa este.

Seria de evenimente tragice din ultima vreme confirmă cu prisosinţă acest adevăr. Azilele groazei, spitalele groazei, crima de la 2 Mai, explozia de la Crevedia şi multe altele, te fac să te întrebi pentru ce salarizăm 1,3 milioane  de bugetari, dacă nu sunt în stare să justifice salariile  încasate. Milionari în euro, primari ai PSD (Caracal, Crevedia și alții), confirmă şi partea jafului din banii publici. Contracte oneroase cu statul, afaceri (staţii GPL şi altele) care nu respectă nici pe departe legislaţia şi care duc la morţi şi răniţi. Instituţiile plătite de noi, cetăţenii, să controleze, supravegheze, monitorizeze afacerile cu bani privaţi sau de stat, ce fac? Pentru ce primesc salarii?

Datornicii cei mai mari la bugetul de stat sunt companiile de stat, 58 de miliarde de lei. Ce face statul cu ele? Le păstrează şi creşte impozitele şi taxele la IMM-uri şi alte firme mici, lăsând clientela politică să-şi facă de cap la aceste companii, datoare peste cap la bugetul statului?

Măsurile lui Ciolacu

Noile măsuri ale lui Ciolacu sunt în mare parte populiste. Sacrifică 30% din „șefimea” pusă de PSD şi PNL, cu consecinţe minore asupra găurii de la buget. Mai consistentă pare „regionalizarea” unor deconcentrate importante, Direcţii Judeţene de Sănătate Publică, Direcţii Sanitar Veterinare, Direcţii Judeţene pentru Agricultură, Inspectorate Şcolare, Direcţii Judeţene pentru Cultură, toate se vor reduce de la 41 judeţene, la 8 regionale. Este o măsură bună, însoţită de condiţia de reducere cu 15% a numărului de personal şi de cheltuieli de funcţionare. Ce se va întâmpla cu bugetarii concediaţi, nu se ştie încă.

Dilema PNL

Lasă guvernarea PSD-PNL să-şi bată joc în continuare de munca românilor, sau pune piciorul în prag să-şi salveze „brandul” și România.

O parte dintre liderii PNL înţeleg riscurile, şi se opun aprobării măsurilor propuse de Ciolacu: Robert Sighiartău, Dan Motreanu, Rareş Bogdan, Ilie Bolojan  şi alţii. Decizia va fi la parlamentarii PNL, care vor vota, sau nu, legea complexă pe care îşi va asuma răspunderea guvernul Ciolacu.

Premierul Ciolacu încearcă să-i sperie pe parlamentarii PNL cu alegeri anticipate. Ca şi cum n-am şti cu toţii că aşa ceva nu se poate organiza în România. Ar trebui ca majoritatea parlamentarilor să renunţe la privilegii şi avantaje în perioada până la următoarele alegeri. Ceea ce este practic imposibil. Au mai încercat Orban şi Iohannis, şi nu le-a mers.

Apare şi riscul creşterii în sondaje a partidului AUR, care bântuie ţara cu echipaje medicale  oferind servicii şi tratamente la domiciliul alegătorilor, mai ales în rural. AUR are o activitate intensă pe TikTok şi facebook, reuşind să capteze interesul prin relaţionare de la om la om.

Este adevărat că picarea actualului guvern ar duce România într-o etapă de instabilitate politică, ceea ce este periculos, mai ales în contextul extern în care ne aflăm.

Şi atunci, ce este de făcut? Ce ar trebui să facă PNL?

Căderea guvernului ar duce la pierderea posturilor şi avantajelor financiare pentru lideri şi primari PNL. Acceptarea propunerilor populiste şi socialiste ale lui Ciolacu duce,  categoric, la pierderea votanţilor PNL, atâţia câţi mai sunt. Şi trecerea în irelevanţă politică a PNL la următoarele alegeri.

La ora actuală PNL este văzut de către alegători ca părtaş la jefuirea bugetului de stat, fie şi prin inacţiunea în faţa cheltuirii banilor bugetari fără mecanisme de urmărire a eficienţei.

Dacă se vrea o resetare a brand-ului PNL, ar trebui schimbată conducerea, respinsă  asumarea răspunderii  pentru căderea guvernului şi găsită o altă soluţie de guvernare. Cu un premier PNL, dintr-o categorie, alta din care a venit Ciucă, la decizia lui Iohannis. Pe Iohannis nu-l mai interesează ce se întâmplă cu ţara, este în faza în care îşi face socotelile pentru următoarea etapă a carierei. Poate Ilie Bolojan să accepte conducerea viitorului guvern, sau Siegfried Mureşan. Există soluţii, dar ele trebuie căutate.

Există şi posibilitatea ca PSD sa treacă în opoziţie, dacă pică guvernul la asumarea răspunderii. Cu atât mai mult se poate găsi o majoritate, inclusiv cu miniştri tehnocrați, care să prezinte încrederea că vor guverna mai bine ţara.

În concluzie

În momentul de faţă există percepţia că PNL este părtaş cu PSD la cheltuirea total ineficientă a banilor publici, ba chiar la jefuirea lor. Riscul pierderii banilor europeni din PNRR şi din actualul exerciţiu financiar al UE este foarte mare, dacă nu se produce o schimbare a filosofiei de guvernare, prin scoaterea PSD de la conducerea guvernului.

Dacă PNL nu face acest ultim gest de resetare a jocului politic, riscă să devină irelevant la următoarele alegeri.