De mâine începe la Curtea Penală Internațională procesul în care Israelul este acuzat de genocid

Pe 11 și 12 ianuarie, la Haga, se va ține o audiere publică care să examineze necesitatea adoptării unor măsuri de urgență cerute de Africa de Sud, ca primă parte procedurală a judecării plângerii înaintate de această țară pe 29 decembrie 2023 împotriva Israelului pe care-l acuză de genocid în Gaza. 

Plângerea depusă de autoritățile Africii de Sud cere și asemenea măsuri de urgență care sunt susceptibile de a ordona sfârșitul ostilităților – se spune în documentul transmis presei de Curtea Penală Internațională. Pretoria a cerut CPI să ordone Israelului „să înceteze să ucidă și să provoace grave suferințe mentale și fizice poporului palestinian din Gaza încercând să-i impună la modul deliberat condiții de viață destinate să producă dispariția sa fizică ca grup și, în același timp, să permită accesul ajutorului umanitar”. Aveți aici documentul de 84 de pagini depus de Africa de Sud la CPI.

Totul se bazează pe invocarea obligațiilor care revin țărilor semnatare ale Convenției Națiunilor Unite pentru prevenirea genocidului și represiunea crimei de genocid (aveți aici 

și aici prezentări exhaustive), Convenție internațională în care atât Africa de Sud și Israelul sunt părți semnatare, acceptându-i în mod automat prevederile și, în acest moment, aflate în situația de a se prezenta în fața Curții penale internaționale. Judecătorii vor trebui să stabilească dacă, da sau nu, Israelul se face vinovat de genocid în Gaza și, dacă va fi cazul, să stabilească gradul de vinovăție al responsabililor civili și militari în raport cu crima de genocid.

Ce este absolut excepțional acum este că toate prevederile legislației internaționale împotriva genocidului, una dintre crimele majore împotriva umanității, au ajuns să fie invocate împotriva Israelului, evreii fiind populația împotriva căreia naziștii concepuseră și puseseră în funcțiune un genocid judecat și pedepsit prin deciziile Tribunalului de la Nuremberg devenite acum parte a dreptului internațional. Valoarea simbolică a ceea ce urmează să se discute acum la Haga este enormă și ridică perspective dintre cele mai interesante.

Ce se poate întâmpla la Haga?

Experții în jurisdicție internațională spun că  misiunea judecătorilor, în acest stadiu, nu va fi de a determina dacă, da sau nu, în Gaza are loc un genocid ci vor trebui să spună dacă acolo se produc fapte care aduc un prejudiciu ireparabil drepturilor garantate de Convenția privind genocidul.  În acest stadiu, judecătorii pot deci stabili că este cazul să ceară impunerea măsurilor cerute de Africa de Sud sau, dimpotrivă, să afirme că nu sunt competenți în a judeca speța. De-abia după aceea poate fi demarată lucrarea pe fond, adică discutarea pe bază de probe a acuzației privind crimele de genocid comise de Israel în Gaza. În acest sens, Karim Khan, procurorul principal al CPI a anunțat că a deschis o anchetă privind evenimentele care se produc în Gaza, angajându-se public „să-și intensifice eforturile”.

Inclusiv sub presiunea din ce în ce mai intensă a organizațiilor internaționale ale ziariștilor, în primul rând a celor de la Reporteri fără frontiere, dar nu numai, care au cerut procurorului generale al CPI să investigheze crimele pe care armata israeliană este acuzată a le fi comis în mod deliberat împotriva unor corespondenți de război, cel puțin 79 de ziariști și tehnicieni, în majoritate palestinieni, uciși de la începutul ostilităților.

„Israelul respinge cu dezgust defăimarea...propagată de Africa de Sud precum și procedura în fața Curții Internaționale de Justiție” a spus purtătorul de cuvânt al ministerului israelian al afacerilor externe în timp ce primul ministru Netanyahu a afirmat duminică faptul cp operațiunile militare desfășurate de armata  israeliană în Gaza „sunt de o moralitate fără precedent”. Purtătorul de cuvânt al ministrului justiției a respins demersul Africii de Sud ca fiind doar „o exploatare de prost gust a Curții Internaționale de Justiție”. Tzanchi Haneghbi, șeful Consiliului național de securitate al Israelului a declarat că „Israelul este semnatar al Convenției împotriva genocidului de ani de zile și, în mod cert, nu vom boicota procedurile. Vom răspunde și vom respinge această cerere ridicolă. Alegațiunea nefondată care spune că Israelul nu are dreptul să se apere reprezintă o rușine și așteptăm ca toate țările civilizate să ne susțină poziția”.

Ca o complicație suplimentară, reamintesc faptul că nu există nu numai plângerea depusă de Africa de Sud, căci mai există și o alta, cea adusă de în fața CPI de către Adunarea Generală a ONU. Această instanță internațională a solicitat pe 30 decembrie 2022 un aviz consultativ asupra consecințelor juridice ale politicilor și practicilor Israelului în teritoriile ocupate, inclusiv în Ierusalimul de est.  

Este evident că implicațiile deciziilor de la CPI vor fi uriaș pe planul relațiilor internaționale prezente și viitoare, poate, cine știe, însoțind actuala schimbare de profunzime a raporturilor de forțe. Și nu numai pentru zona Orientului Apropiat.