De ce anul acesta este crucial pentru aderarea României la spaţiul Schengen?

PES activists România a iniţiat campania #RomâniiMerităÎnSchengen

La 15 ani de la momentul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene, integrarea noastră nu este completă fără aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. Anul acesta, în contextul propunerilor de reformă ale spaţiului Schengen şi a provocărilor de securitate de la frontiera estică a Uniunii Europene, clasa politică şi societatea civilă trebuie să intensifice eforturile pentru obţinerea acestui obiectiv.

Aderarea României la spaţiul Schengen reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea ţării noastre. Apartenenţa la această zonă de liberă circulaţie înseamnă, pe lângă simplificarea călătoriilor pentru cetăţenii români, o şansă pentru economia şi companiile din ţară în a profita de avantajele pieţei comune europene.

Mai exact, mărfurile din România ar putea ajunge mult mai repede şi la costuri mai mici la consumatorii din restul Europei dacă nu ar mai fi reţinute pentru controale, uneori exagerate, la vamă pentru intrarea în spaţiul Schengen. Astfel, de exemplu, mărul românesc ar putea ajunge pe rafturile consumatorilor din Germania mult mai repede, la un cost de transport mai mic şi o calitate mai bună, ceea ce poate însemnă un profit mai mare pentru producătorul din ţară.

Dar aderarea la spaţiul Schengen este un drept, condiţionat de respectarea unor criterii clare menţionate de legislaţia europeană, şi nicidecum un privilegiu. Ţara noastră a depus un efort masiv, financiar şi uman, început încă dinaintea aderării efective la Uniunea Europeană, pentru implementarea acquis-ului Schengen. Toate exigenţele tehnice au fost îndeplinite, România respectând toate obligaţiile şi fiind deja parte din toate mecanismele specifice spaţiului Schengen.

De altfel, România a încercat deja de zeci de ori să supună la vot aderarea la Schengen în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne dar, pentru că au existat anumite reticenţe exprimate de către unele state membre, solicitarea a fost retrasă. Cu toate acestea, anul acesta se deschide o oportunitate de care ţara noastră trebuie să profite. Pentru asta este nevoie de un imbold din partea clasei politice şi tuturor actorilor relevanţi din România pentru a îndeplini acest obiectiv important.

Deţinerea de către Franţa a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului, poate reprezenta contextul necesar pentru împlinirea acestui obiectiv strategic, în condiţiile în care reforma spaţiului Schengen se numără printre priorităţile pe care şi le-au propus francezii. Aceştia au propus printre altele inclusiv crearea unui Consiliu Schengen, după modelul zonei euro, pentru a facilita colaborarea între cele 26 de state membre din respectiva zonă. Aceste schimbări riscă să conducă la modificarea criteriilor de aderarea la spaţiul Schengen ceea ce ar putea pune în pericol eforturile realizate de România în acest sens. O astfel de reformă poate determina implicit solicitarea unui nou raport de evaluare pentru România, deşi ţara noastră securizează încă din 2011, la standarde Schengen, a doua frontieră externă ca lungime din Uniunea Europeană: 2.070 de kilometri, dintre care 1.877 de kilometri de frontieră terestră.

De aceea, trebuie să profităm acum de actualul context, de Parteneriatul Strategic cu Franţa, reînnoit în 2018, de situaţia politică favorabilă din Germania şi de deschiderea arătată de către celelalte state membre, pentru a obţine un vot favorabil în Consiliul JAI. Mai mult, împreună cu organizaţia PES activists România am preluat din nou responsabilitatea de a arăta că România merită în Schengen şi am lansat de curând campania „Românii merită în Schengen”, după ce un demers anterior al organizaţiei, „România cere Schengen”, a permis depunerea, în anul 2015, a unei petiţii semnate de peste 50.000 de cetăţeni români la nivelul instituţiilor europene şi a condus la o rezoluţie de sprijin din partea Parlamentului European.

Primul pas a fost să trimitem preşedintelui Emmanuel Macron şi ministrului responsabil cu portofoliul afacerilor europene o scrisoare prin care am solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la spaţiul Schengen înaintea reformării acestuia. Suportul acestui stat prieten al României nu a întârziat să apară, susţinerea fiind confirmată de cei doi oficiali în intervenţiile lor din Parlamentul European, ca urmare a interpelărilor adresate în repetate rânduri în legislativul european.

Cred cu tărie că Uniunea Europeană nu poate fi completă fără România în spaţiul Schengen, iar această situaţie, care alimentează euroscepticismul, trebuie rapid corectată. Din păcate, deja 78,2% dintre români cred că sunt trataţi ca „cetăţeni de mâna a doua” în Uniunea Europeană, conform unui sondaj de opinie realizat anul trecut de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, iar 50,2% consideră că unele state europene blochează aderarea României la Spaţiul Schengen din motive economice.

Este timpul ca acest tratament diferenţiat să fie stopat în contextul în care provocările existente la graniţa de est a Uniunii Europene necesită o mobilitate sporită şi un spaţiu european pe deplin integrat cu România, Bulgaria şi Croaţia în Spaţiul Schengen. Avem nevoie de coeziune dar şi de instrumentul flexibil al Schengen pentru ca Uniunea Europeană să facă faţă acestor noi provocări.

De aceea, vom continua să fim activi în demersurile noastre. Vom contacta din nou toate guvernele statelor membre solicitând un vot favorabil pentru România în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne. Suplimentar, vom realiza o serie de vizite în capitalele europene şi întâlniri cu decidenţi europeni şi vom iniţia o campanie de promovare în diferite state membre şi la nivelul instituţiilor europene.

Toate aceste demersuri vin după ce, pe perioada mandatului de ministru delegat pentru afaceri europene, am redemarat, după o lungă absenţă, activitatea grupurilor de lucru guvernamentale dedicate problematicii Schengen, s-a obţinut accesul integral al ţării noastre la Sistemul de Informaţii Schengen şi am avut iniţiativa de a organiza reuniuni la nivel trilateral cu omologii din Franţa şi Germania, în cadrul cărora am discutat şi despre dorinţa ţării noastre de a finaliza procesul de integrare în spaţiul Schengen, la momentul respectiv existând sprijin din partea celor două state.

Nu mi-am pierdut ambiţia de a lupta pentru acest obiectiv nici astăzi. Cred că apelul nostru are această şansă să fie ascultat anul acesta, sper că acest proiect va fi susţinut de către toate forţele politice şi vă îndemn deopotrivă pe toţi să vă alăturaţi campaniei „#RomâniiMerităÎnSchengen”. Anul acesta este crucial pentru a oferi o şansă României de a împlini acest deziderat al aderării la spaţiul Schengen!