Bugetul Uniunii Europene pentru 2025, o investiție în cetățenii europeni

În valoare de 200 de miliarde de euro, bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor este cu 6% mai mare decât cel din acest an. În cifre reale, majorarea este de 10,5 miliarde de euro. Acest buget răspunde nevoilor cetățenilor europeni, asigurând finanțarea pentru programele cheie, dar susținând în același timp şi redresarea economică post-pandemie a Uniunii.

FOTO: Președinția Consiliului UE

Am avut onoarea să negociez acest buget pentru dumneavoastră. Punerea în comun a resurselor este esențială pentru creșterea prosperității, iar aceste alocări de 200 de miliarde de euro, spre deosebire de bugetele naționale ale statelor membre, pun accentul pe investiții, finanțând domeniile în care Uniunea Europeană poate aduce o valoare adăugată, cu impact direct asupra localității, județului și regiunii în care trăiți. 

A fost un maraton care a început în primăvară

Discuțiile au început având pe masă propunerea de proiect pentru bugetul anual pe care a făcut-o Comisia Europeană. De la acel moment, atât noi, europarlamentarii, cât şi statele membre, reprezentate de Consiliul Uniunii Europene, am elaborat puncte de vedere, având fiecare viziuni diferite. 

Consiliul a propus reducerea netă a angajamentelor de plată cu 1,5 miliarde de euro. În această formă inițială, erau prevăzute reduceri pentru programe importante, inclusiv diminuarea cu 400 de milioane de euro a alocărilor pentru programul de cercetare și inovare (Orizont Europa), cu 110 milioane de euro a investițiilor în infrastructura de conectivitate digitală (CEF-Digital), cu 30,7 milioane de euro pentru InvestEU, 294,8 milioane reducere pentru programul Erasmus și 33,7 milioane mai puțin pentru ”Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori”. 

Toate acestea au fost dezbătute, analizate  şi puse în acord zilele trecute, în cadrul comitetului de conciliere care s-a întins până seara târziu (sau dimineața devreme), unde  am condus echipa de negociere a Parlamentului European şi am obținut  acordul interinstituțional. În acest context politic extrem de dificil, după 19 ore de negocieri, am obținut un succes remarcabil:  în 2025, bugetul UE va fi cu 6% mai mare decât cel din acest an, ceea ce înseamnă o creștere cu 10,5 miliarde de euro. Vom continua programele şi ne vom asigura că sunt disponibile fondurile necesare pentru plata împrumuturilor contractate de Uniunea Europeană, astfel încât proiectele să nu fie afectate. Acordul agreat va fi aprobat în ședința plenară de la Strasbourg, de săptămâna viitoare.

De ce este important bugetul anual al Uniunii Europene?

Fără a ne asigura că există finanțare pentru fiecare dintre proiectele UE, toate angajamentele Uniunii vor fi condamnate să rămână doar planuri pe hârtie. Întotdeauna, eu şi colegii mei din grupul S&D ne-am raportat la bugetul Uniunii ca fiind un instrument pentru investiții. Finanțarea este asigurată atât pentru programele Uniunii şi pentru infrastructură, ce vor contribui la competitivitatea economiei UE, la bunăstarea cetățenilor şi la securitatea noastră, a tuturor, cât şi pentru finanțarea recuperării economiilor statelor noastre afectate după pandemia de COVID-19. Odată cu crearea planului de redresare NextGenerationEU (NGEU), Europa a demonstrat că, în loc să lase guvernele naționale să rezolve situațiile de criză pe cont propriu, poate răspunde mai bine şi mai repede provocărilor atunci când cele 27 de state membre intervin coordonat. 2025 este primul an în care bugetul UE va trebui să susțină plățile pentru banii pe care UE i-a împrumutat pe piețele internaționale pentru mecanismul în cascadă al instrumentului de redresare (EURI), iar aceste plăți sunt în creștere de la an la an.

Sunt fericit că acordul la care am ajuns include şi soluţia pentru a achita datoriile, fără să fie afectate fondurile pentru programe precum Erasmus+ sau cele pentru cercetare sau dezvoltare, deși unele state susțineau și astfel de măsuri. Ca negociator-șef din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, am insistat că este nevoie ca EURI - mecanismul în cascadă al instrumentului de redresare, să fie introdus în bugetul multianual al UE. Acest ”mecanism în cascadă” este conceput pentru a gestiona creșterea costurilor împrumuturilor pe piețele internaționale, fără a afecta inițiativele și programele importante pentru Uniune, pentru cetățenii săi și afacerile acestora, menținând în același timp flexibilitatea și capacitatea de răspuns a bugetului UE.

De ce este important pentru România?

În calitate de negociator-şef al bugetului UE pentru anul viitor, am urmărit ca interesele României să se regăsească în proiectele finanțate cu prioritate şi am obținut:

- fonduri suplimentare ce vor fi destinate procesului de finalizare a aderării țării noastre la spațiul Schengen;

- resurse suplimentare pentru mecanismul prin care românii din diaspora își pot transfera drepturile sociale când se reîntorc acasă;

-  fonduri consistente ce vor putea fi alocate în sprijinul celor afectați de dezastrele naturale care au avut loc anul acesta.

200 de miliarde de euro – este o sumă mare?

Pentru cei  care nu au de-a face cu cifrele unui buget, această sumă poate părea colosală. Totuși, trebuie să așezăm lucrurile în context și să ne uităm mai bine la detalii. În medie, bugetul anual al UE a fost în ultimii ani între 160 și 180 de miliarde de euro. Acesta este comparabil cu bugetul unei țări precum Danemarca, care are o populație de 5,6 milioane de locuitori. Populația totală a UE este de 450 de milioane de locuitori. Numărul priorităților pe care trebuie să le finanțăm anul viitor este de asemenea impresionant – cercetare și inovare, sănătate, educație, tineret, agricultură, dezvoltare regională, apărare și securitate, gestionarea migrației și a programelor de azil, ajutor pentru comunitățile afectate de dezastre naturale, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, ajutor pentru Republica Moldova, astfel încât să devină stat membru UE.

Bugetul UE destinat susținerii statelor afectate de dezastre naturale

Ultima etapă a negocierii bugetului a coincis cu inundațiile catastrofale care au lovit Valencia și care au dovedit încă o dată impactul devastator pe care îl pot avea schimbările climatice. Din păcate, acest lucru nu este o noutate – am văzut inundații în România și în alte state din Europa Centrală sau incendiile de pădure care se întind în fiecare vară în Sudul Europei. Suma de 3 miliarde de euro va fi disponibilă pentru a susține refacerea regiunilor afectate, cu posibilitatea ca statele membre să folosească până la 10% din fondurile de coeziune pentru a preveni și a reconstrui zonele afectate.

În privința cifrelor... 

În general, propunerea Comisiei Europene a fost punctul de plecare al discuțiilor. Ambiția mea a fost să îmbunătățesc aceste propuneri și să le fac să corespundă nevoilor oamenilor. Astfel, am reușit să adaug următoarele:

- 422 de milioane de euro în plus pentru educație și tineret (Erasmus+) - total 4,3 miliarde de euro

- 45 de milioane de euro în plus pentru cercetare, inovare și sănătate (Horizon Europe –  clusterul pentru sănătate, Consiliul European pentru Inovare, Consiliul European pentru Cercetare, Acțiunile Marie Sklodowska-Curie) - total de 12,7 miliarde de euro, suplimentar 

- 30 de milioane de euro în plus pentru agricultură, în special pentru tinerii fermieri (total 39,9 miliarde de euro pentru Fondul European pentru Garantare în Agricultură)

- 5 milioane de euro în plus pentru natură, biodiversitate și acțiuni climatice (programul LIFE) (total 776 milioane de euro)

- 10 milioane de euro în plus pentru managementul granițelor externe ale UE, în special pentru aderarea României şi Bulgariei la spațiul Schengen (total 1,2 miliarde de euro) și 2 milioane de euro în plus pentru programele din domeniul azilului și migrației (total 1,8 miliarde de euro)

- 6 milioane de euro în plus pentru mobilitatea militară (total 252 milioane de euro)

- 50 de milioane de euro în plus pentru ajutoarele umanitare în contextul crizelor globale și a urgențelor climatice (total 1,8 miliarde de euro)

Trăim o perioadă plină de provocări,  cu politicieni populiști care se hrănesc din exploatarea temerilor existente în societate, iar cetățenii europeni au nevoie de rezultate concrete pentru a continua să creadă că UE lucrează pentru ei. Orele lungi de negocieri au servit acestei cauze, iar eu sunt încrezător că acordul privind bugetul UE pentru 2025 va primi aprobarea finală în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, de săptămâna viitoare.

Victor Negrescu este vicepreședinte al Parlamentului European, membru al Alianței Progresiste a Socialiştilor și Democraţilor din Parlamentul European şi negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetului Uniunii Europene din 2025.