Cum filmau militarii saudiţi trimişi la studii la Pensacola atacul terorist al conaţionalului lor

Atacul terorist de la baza Pensacola din Florida a făcut 4 victime şi 7 răniţi. Un student saudit ce se pregătea al treilea an consecutiv la cursurile de aviaţie a luat un pistol şi a împuşcat colegii de curs şi a tras în poliţiştii care l-au ucis în final.

Atac terorist cu împuşcături în masă într-o bază militară

Evenimentul este calificat drept atac terorist, fiind filmat de 3 alţi saudiţi şi alţi doi urmărindu-l dintr-o maşină din faţa bazei Aeriene Navele a forţelor americane. Datele sunt pe când de şocante pe atât de complexe pentru că vorbim despre o bază militară şi despre autorul care a trecut prin furcile caudine a două sisteme de vetting, de control şi evaluare a securităţii, cele saudite şi cele americane.

Evenimentul ridică multe semen de întrebare legate de sistemul de pregătire al studenţilor străini în SUA, cu precădere cei din învăţământul militar, a sistemelor de vetting utilizate de către Pentagon, a capacităţii de a obţine şi introduce arme legal într-o bază militară şi de a deschide, în final, focul. Există precedente privind atacurile în baze militare dar cu puţine evenimente similare, de tipul uciderilor în masă cu arme de foc.

Mai grav, atacul redeschide subiectul relaţiilor americano-saudite, cutremurat puternic de cazul uciderii lui Kashoggi în consulatul saudit din Istanbul, de faptul că 15 din cei 19 terorişti de la 11 septembrie erau saudiţi şi de relaţiile şi dependenţa saudită de armele şi pregătirea americană.

În loc de Allah Akbar: „America este o ţară a răului şi a păcatului“

Vineri, 6 decembrie a avut loc atacul, cu puţin înaintea începerii cursurilor la ora 7. Mohammed Saeed Alshamrani a venit cu un pistol cumpărat şi deţinut legal – deşi modul în care a fost achiziţionat este încă sub investigare – s-a ridicat în picioare şi a acuzat că America este o ţară a răului şi a păcatului şi a deschis focul. A ucis pe loc doi colegi şi rănit alţi 8, schimbând încărcătoarele, intrând în schimbul de focuri cu paza Bazei Militare care a intervenit, ulterior cu poliţia, Alshamrani rănind un poliţist în braţ şi unul în genunchi înainte de a fi ucis. Şi unul dintre răniţi a murit la spital, ridicând numărul victimelor la 4, incluzându-l aici pe atacator.

Locotenentul Mohammed Alshamri, de 21 de ani din Aviaţia Militară Regală Saudită, a utilizat un pistol Glock de 9 mm cumpărat legal. E adevărat că legislaţia americană prevede o anumită libertate în achiziţiile de arme de foc, inclusiv pentru străini, dar condiţiile sunt relativ restrictive.

De altfel, în afara FBI care cercetează atacul terorist, dobândirea armei este investigată de către serviciul specializat în alcool, tutun, arme şi explozibile, în timp ce Pentagonul îşi analizează procedurile de siguranţă odată ce prezenţa cu arme de foc în baza militară – în fapt o şcoală de pregătire militară – e interzisă.

Atac armat la baza aeronavală Pensacola Captură YouTube/ ABC

Sprijinul Israelului şi prezenţa militarilor în Arabia Saudită, pe tărâmurile sfinte ale Islamului, Păcatele capitale ale SUA

Discuţiile vizează şi pregătirea atacului şi există relatări privind unele mesaje pe Twitter, care sunt atribuite autorului dar ar fi apărut după atac, în care Alshamri acuză SUA pentru sprijinirea Israelului şi pentru menţinerea bazelor militare pe teritoriul Arabiei Saudite, unele dintre acuzaţiile cele mai prezente la jihadişti şi extremiştii fundamentalişti religioşi ai Islamului sunnit. În plus e vorba despre o călătorie de patru zile la New York înaintea acţiunii în care autorul, însoţit de alţi trei studenţi saudiţi – cei care au filmat scena atacului – fără ca să existe date care să susţină activitatea teroristă anterioară şi legăturile cu atacuri teroriste.

Însă după revenirea în Florida, a avut loc o petrecere de cină în care atacatorul însoţit de alţi studenţi prezenţi, s-au uitat la video-uri care reproduceau atacurile cu împuşcături în masă. Tocmai trei dintre studenţii saudiţi prezenţi la cină au fost cei care au înregistrat video atacul lui Alshamri din exterior iar alţi doi l-au urmărit din maşină. Autorităţile americane caută în continuare probe pentru a lega atacul de mişcarea teroristă care l-a inspirat.

Dimensiunea trainingurilor pentru activitatea bazelor militare americane e relevantă. În ultimele săptămâni 18 aviatori pe portavioane şi doi membri ai echipajelor din Aviaţia militară Regală saudită se află la pregătire în SUA, la US Navy, inclusiv în Pensacola, în cadrul programului Naval Education and Training Security Assistance Field Activity destinat aliaţilor SUA. Forţele aeriene saudite îşi aleg singure pe cei trimişi în training, de obicei din familiile speciale, de elită, apropiate de Casa Regală.

Probleme de evaluare a securităţii la saudiţi şi americani

Toţi cei admişi la studii trebuie să ştie engleză şi să primească avizele de Securitate de la saudiţi şi americani deopotrivă. La Pensacola, bază cu 16.000 de militari şi 7400 personal civil, sunt antrenaţi peste 62.700 de militari anual din 155 de state – anul 2018, costul studiilor ridicându-se la 776 milioane de dolari.

Saudiţii antrenaţi anul trecut sunt 1753, cu studii costând 121 mln dolari, iar anul 2019 are 3150 de saudiţi la studii militare în SUA. Totuşi, această selecţie se dovedeşte că nu e infailibilă şi că există costuri majore, iată chiar şi în asemenea evenimente cercetate nu de NCIS, ca incidente de muncă, ci de FBI, ca atentate teroriste.

Deşi atacurile cu victime multiple sunt curente în şcoli, licee, facultăţi, campusuri sau mall-uri, fără nici o conotaţie teroristă, în unităţile militare aceste evenimente sunt extrem de rare. Totuşi ele există, inclusiv cu conotaţie teroristă. În iulie 2015, Youssuf Abdulazeez a atacat două facilităţi militare din statul Tennessee unde a ucis 4 militari din trupele speciale şi un marinar, atac inspirat, potrivit FBI, de un grup terorist străin.

În 2011, maiorul Nidal Hasan, un psihiatru al armatei americane, a ucis 13 omeni şi a rănit alţi 30 la Fort Hood, fiind un lup singuratec, autoradicalizat şi inspirat de Al Qaeda. În 2013, Aaron Alexis a ucis 12 oameni şi rănit 8 în Washington Navy Yard, dar nu există date care să lege atacul de raţiuni teroriste. A fost şi cazul atacului din Pearl Harbour, când un militar a deschis focul la portul naval din Hawaii şi a ucis doi muncitori civili şi rănind un al treilea înainte să se sinucidă. Din nou, fără a fi un act terorist.

Baza Pensacola FOTO EPA-EFE

Rateul evaluărilor psihologice şi de securitate ale Pentagonului

Istoricul arată că orice tip de evaluare psihiatrică, psihologică, de Securitate pot să nu fie suficiente pentru a identifica din start pe cel deja radicalizat sau pe cel capabil de a fi radicalizat ulterior. Semnele preventive nu sunt identificabile, la fel şi majoritatea premizelor psiologice care pot fi disimulate.

Includerea în această serie drept cel mai sângeros atac cel realiat de un psiholog militar e cea mai clară probă a porozităţii sistemului care nu-i poate elimina pe toţi potenţialii viitori terorişti, persoane impresionabile, lesne de convins de către propaganda jihadistă pe net sau suficient de nepregătiţi pentru a face faţă imboldurilor şi pariurilor colegilor. Bravada şi riscul la vârste fragede duce la probleme.

În cazul de la Pensacola, acolo unde datele finale ale cercetării vor veni mult mai târziu, atacatorul a stat 3 ani în SUA înainte de a lansa atacul, nefiind vorba despre un singuratic, un izolat sau alienat şi căzut în mrejele organizaţiilor teroriste şi ideologiei jihadiste. Mohammed Saeed Alshamrani avea colegi, prieteni, studenţi ca şi el, socializa şi era tot timpul însoţit de gaşca proprie, era integrat şi un bun pilot – altfel ar fi fost trimis acasă de mult.

Arme şi pregătire vândute la pachet către terţe state partenere şi aliate: bani sau valori comune?

În cadrul dezbaterii, Statele Unite trebuie să mai adauge şi beneficiile pe care le obţine din vânzarea pachetelor de training al militarilor care vine alături de vânzările de capabilităţi militare. E vorba despre cei care trebuie să opereze întreaga tehnică, de unde nevoia continuării marilor programe cu toţi beneficiarii tehnologiei americane.

Evident e vorba despre vânzări apropate de către Congres, despre vânzări către state partenere, însă cât de laxe au devenit condiţiile vânzărilor şi cunoaşterii tehnicii americane, cât de pregătite sunt naţiunile ce cumpără armament din SUA şi cât de parteneri şi aliaţi sunt, aceasta rămâne o întrebare majoră ce merită analizată în detaliu.

Mai adăugăm şi reacţiile internaţionale şi ale publicului american faţă de modul de respectare a drepturilor omului, a principiilor şi valorilor democratice în statele ce primesc armele şi pregătirea necesară, o problemă cu multiple resorturi care afectează înălţimea morală pe care obişnuia să se plaseze Washingtonul, ca bază de legitimitate pentru acţiunile sale intervenţioniste externe. Dezbaterile privind valorile împărtăşite de către destinatarii armelor americane pot submina credibilitatea politică în lideri şi pot ridica suspiciuni asupra momentului în care armele americane vor fi folosite împotriva soldaţilor şi intereselor americane în terţe spaţii.

Aşa cum s-a întâmplat în cazul atacului terorist de la Pensacola, în care nu se ştie nici azi dacă a fost o bursă de studii a statului american sau o pregătire plătită de către cel saudit pentru ofiţerul care a lansat atacul terorist, la fel de reprobabilă a conduita colegilor săi care îl filmau în loc să fi anunţat autorităţile despre enormitatea ce avea să se producă. Dincolo de declaraţiile publice şi de abordările diplomatice, atacul nu are cum să nu afecteze relaţiile americano-saudite şi să necesite revizuiri asupra procedurilor, modului de selecţie şi a testelor de securitate necesare înaintea participării la asemenea studii ş traininguri pe teritoriul american.